Controversele din domeniul justiției nu reprezintă o noutate dar, în ultimii ani, atenția publică s-a mutat pe alte chestiuni. Seria de achitări în mari dosare, care se aflau pe rol de foarte mulți ani a stârnit la început furie dar apoi reacția s-a mutat mai mult spre resemnare, vorbe de genul „ăsta e sistemul” devenind la ordinea zilei.
Documentarul făcut de cei de la Recorder (pe care îl puteți viziona integral mai jos) a produs un șoc în sistem. Problemele arătate nu reprezintă neapărat o noutate. Dosare prelungite până la prescripție, schimbarea completelor și refuzul sistemului de a accepta orice ar putea semăna cu o reformă sunt chestiuni care au fost semnalate și în trecut. Dar informațiile puse cap la cap, exemplele oferite și detaliate plus mărturiile oamenilor din sistem și acuzațiile că puterea judecătorească ar fi practic acaparată de un grup care aduce împreună judecători și politicieni au produs un șoc. La momentul scrierii acestui material, materialul din Youtube făcut de cei de la Recorder are 2 milioane de vizualizări și a fost retransmis și pe canale de televiziune, inclusiv Televiziunea Națională.
Reacții au început să vină și din zona politică. Președintele Nicușor Dan vorbea despre nevoia de reformă, dar ea să vină din cadrul sistemului, premierul Ilie Bolojan căuta vinovați, unele partide deja cer demisii. Reacția publicului a fost mult mai simplă și mai clară. Proteste au fost la București și Cluj Napoca, deocamdată doar cu sute de oameni, care cereau demisia Liei Savonea, președinte Înaltei Curți de Casație și Justiție, cea care este văzută ca fiind la cârma acestui sistem judiciar actual.
Replica CSM-ului
Impactul documentarului Recorder a făcut necesar un răspuns din partea sistemului. Prima reacție a venit de la Lia Savonea care acuza „o campanie persistentă de delegitimare a unor lideri ai justiției” (sursă aici).
În această dimineață, 11 decembrie, Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a emis un comunicat care practic repetă ceea ce Lia Savonea susținea cu o zi înainte, acuzând o „campanie de destabilizare a puterii judecătorești și distrugerea încrederii în sistemul de justiție și a încrederii față de persoane aflate în funcții de conducere”. CSM-ul acuză un „plan bine stabilit implicând distrugerea încrederii în sistemul de justiţie prin trivializarea discuţiilor despre pensiile de serviciu şi salariile judecătorilor, organizarea de proteste împotriva modului de aplicare a legii de către judecători, îndemnuri publice la revoltă din partea preşedintelui ţării, activarea unor foşti magistraţi pensionaţi care îndeamnă la acelaşi lucru, culminând cu reportajul jurnalistic apărut în preziua soluţiei Curţii Constituţionale”.
La ora 12.00 a fost convocată o „conferință de presă extraordinară” în care ar trebui să fie aduse mai multe amănunte.
Comunicatul de presă integral al CSM îl puteți citi mai jos.
“Consiliul ia act de amplificarea campaniei de destabilizare a puterii judecătoreşti prin distrugerea încrederii în sistemul de justiţie şi a încrederii faţă de persoane aflate în funcţii de conducere, care au avut poziţii publice constante în favoarea independenţei judecătorilor, condiţie esenţială pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.
Consiliul nu poate ignora succesiunea temporală a faptelor, despre care a atras atenţia în poziţii publice anterioare, care a parcurs un plan bine stabilit, implicând distrugerea încrederii în sistemul de justiţie prin trivializarea discuţiilor despre pensiile de serviciu şi salariile judecătorilor, organizarea de proteste împotriva modului de aplicare a legii de către judecători, îndemnuri publice la revoltă din partea preşedintelui ţării, activarea unor foşti magistraţi pensionaţi care îndeamnă la acelaşi lucru, culminând cu reportajul jurnalistic apărut în preziua soluţiei Curţii Constituţionale.
Alegaţiile din reportaj sunt contrare evaluărilor din ultimii ani efectuate faţă de sistemul de justiţie prin ridicarea MCV de către Comisia Europeană, apoi ulterior prin rapoartele Rule of law (2023, 2024 şi 2025), intrarea în spaţiul Schengen şi procedura de aderare la OCDE, toate acestea presupunând existenţa unui stat de drept funcţional.
Consiliul subliniază că mecanismul detaşărilor / delegărilor nu poate fi pus în aplicare fără acordul expres al judecătorilor, ca expresie a principiului inamovibilităţii, astfel încât apare ca paradoxală criticarea acestei măsuri tocmai de către cei care, la momentul respectiv, şi-au dat acordul.
Totodată, constituirea completurilor de judecată nu se face prin simpla voinţă a preşedintelui de instanță, ci prin parcurgerea unei proceduri ce implică propunerea preşedintelui de secție, colegiul de conducere şi ulterior decizia preşedintelui, iar actul final poate fi atacat de orice persoană, inclusiv de judecătorul care s-ar considera prejudiciat prin modificarea completului de judecată din care face parte. Acelaşi lucru este valabil în ceea ce priveşte respingerea cererilor de transfer, hotărârile în această materie fiind supuse căilor de atac la Înalta Curte de Casație și Justiție, a cărei jurisprudenţă poate fi consultată pe site-ul acesteia.
În consecinţă, actuala reglementare oferă suficiente pârghii de control jurisdicțional în legătură cu aşa-zisele dezvăluiri făcute în reportaj.
Anatema aruncată asupra întregului corp al judecătorilor pe baza unor alegaţii, în baza unor dosare selectiv alese din materie penală, deşi cauzele penale reprezintă 10% din totalul dosarelor, este de natură a conduce la destabilizarea puterii judecătoreşti, cu consecințe grave, în final, asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.
Consiliul urmează a verifica și analiza măsurile necesar a fi dispuse, însă, în acelaşi timp, asigură corpul judecătorilor că rămâne fidel misiunii sale constituţionale de garantare a independenţei justiţiei, indiferent de presiunile la care este sau va fi supus.
Consiliul face apel către societate să nu se lase influenţată de poziţii izolate, în disonanţă cu corpul judecătorilor care îşi respectă cu bună-credinţă rolul constituţional.
Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii”
Conferința de presă susținută la Curtea de Apel București o puteți urmări aici.
Vlad Bălănescu
