Grumăzești – asfaltare de peste 4 km

Interviu cu prof. Constantin MATASĂ, primarul comunei Grumăzești

 “Încerc să fiu pe măsura cerințelor”

– Domnule primar, cum v-ați descurcat în ultimii ani?

– Perioada pe care o traversăm consider că este destul de grea, avînd în vedere că această criză mondială și-a întins tentaculile și pe la noi, la Grumăzești. Totuși, aș putea să recunosc faptul că noi, din această comună, ne-am mișcat bine și dacă am realizat ceva s-a făcut și cu sprijinul pe care l-am primit de la Consiliul Județean Neamț, de la domnul președinte Vasile Pruteanu, căruia îi mulțumesc și pe această cale.

Trebuie să afirm faptul că la Grumăzești este o comunitate de oameni disciplinați, care nu crează probleme, iar eu încerc să fiu pe măsura lor și să răspund cerințelor. Ei trebuie să fie alături de mine, iar eu alături de ei. Și ei sînt oameni și au probleme ca fiecare trăitor al acestor vremuri. Cînd sîntem unul lîngă altul, altfel trecem peste problemele și necazurile zilnice. În alte condiții, nu am putea trece peste toate.

“Școala, prioritatea zero”

– Totuși, mai toate comunele din  județ au primării moderne…

– Să știți că intenționat am lăsat primăria ultima, pentru că foarte importante erau școlile. Vă spun cu toată sinceritatea, în anul 2000, cînd am candidat la funcția de primar, două lucruri m-am trimis la primărie: școlile, unde nu se bătuse un cui timp de cîteva decenii și drumurile, care arătau jalnic. Atunci, chiar nici nu mă gîndeam că voi fi în stare să realizez atîtea pentru comuna Grumăzești. Cît am fost profesor – timp de 30 de ani – iarna, eu și copiii, în clase, nu am dat paltoanele de pe noi și nici căciulele de pe cap, atît de frig era. Așa încît, cum am ajuns la primărie, am modernizat toate unitățile școlare din comună. Acum ne putem compara cu orice școală rurală din Occident, ba chiar cred că sînt și mai bune. În aceste condiții, învățămîntul de la Grumăzești este de bună calitatea, iar pe copiii de aici îi regăsim în mari școli și universități din țară, chiar dacă vin din mediul rural.

Revenind la primărie, dacă aș fi atacat o astfel de investiție, în timp ce alte instituții locale erau găzduite de construcții ca vai de mama lor, oamenii ar fi zis că primarul Matasă își face palat pe banii lor. Or, așa ceva nu avem voie să fac pînă acum. Totuși, am mărit spațul afectat primăriei cu un corp în care se află o sală a căsătoriilor, acolo desfășurîndu-se și sedințele Consiliului local. Spațiul din primăria veche era insuficient, așa încît extinderea nu a avut un caracter ultramodern, ci doar funcție de necesitate. În spate, nu peste multă vreme, vom face, în continuarea acestei construcții, o extindere pe trei nivele pentru bibliotecă, unde va exista o sală de ședințe, o alta pentru lectură și spații pentru depozitarea cărților. Proiectul este deja făcut și cînd va veni vremea o să-i dăm drumul la finanțare. Între timp, va trece și criza actuală și vom avea și noi un sediu de primărie în ton cu modernismul de astăzi. Dar, repet, după ce toate instituțiile locale vor avea spații adecvate.

– Cît despre vechiul proiect al bibliotecii comunale?

– Biblioteca funcționează în condiții foarte bune, însă am renunțat la proiectul din curtea primăriei destinat acestei instituții.

Modernizarea instituțiilor locale

– În privința celorlalte instituți din comună?

– Am modernizat grădinițele și multe alte construcții în centrul comunei, și am ajutat, atît cît am putut, bisericile. Firește, sînt și eu un creștin ca toți ceilalți din comuna noastră, iar dacă am acordat, în timp, anumite materiale, teren sau alte contribuții, asta înseamnă că pentru mine biserica și credința în Dumnezeu va dăinui cît am să fac umbră pe acest pămînt, iar dacă și dincolo va fi o anumită formă de existență, voi continua să cred în Cel de Sus.

După cum se poate vedea, în acest moment lucrările continuă la Școala Grumăzești, unde facem o reabilitare destul de serioasă. Am terminat și Școala de la Topolița și sperăm ca pînă în toamnă să vină și finanțarea, astfel încît, în următorul anotimp, copii să învețe în condiții bune.

Două proiecte de asfaltare

– Ce alte lucrări de investiții aveți în grafic la această oră?

– Printr-un proiect al Guvernului, avem prinsă o asfaltare pe o lungime de 1,5 km de drum în satul Topolița. Tot în privința drumurilor, mai avem un proiect, pe Măsura 3.2.2.D, pentru o asfaltare de 2,6 km, cu 12 podețe și un pod. Sperăm că dacă vom munci cu seriozitate ne vor fi favorabile aceste lucrări. De asemenea, avem un alt proiect, de canalizare de această dată, pentru care am primit girul ministerului, dar și a reprezentanților Ministerului Dezvoltării, unde l-am depus, în valoare de peste 1 milion de euro.

– Ce se întâmplă cu drumul spre Ghindăoani, prin Valea Mare?

– Este drum comunal, iar de la capătul satului este al comunei Ghindăoani. Acolo sînt unele probleme, iar după ce plouă, trebuie să trecem la nivelarea drumului cu autogrederul. Acum, pe acest drum se circulă ca în palmă. În schimb, drumul care duce la Oșlobeni și trece prin trei comune – Grumăzești, Ghindăoani și Bodești, acum nu mai este județean, fiind declasat, însă trece prin pădure, iar unii oamenii duceau gunoiul unde nu trebuie. În aceste condiții, pentru a nu mai luat palme, l-am lăsat așa cum este. În privina celuilalt drum, care vine sau duce la Ghindăoani, acesta este județean, nu ne aparține, dar se circulă destul de greu pe el.

“Frica, ruptă din rai”

– Alte noutăți?

– Așteptăm să treacă alegerile parlamentare din Colegiul 6, pentru că nu este ușoară organizarea acestui rund de alegeri. Acestea vor fi organizate pe data de 21 august, iar după, așteptăm celelalte alegeri cu pace și liniște căci numai așa evenimentele vor decurge cu bine. Totuși, remarc faptul că deși a fost criză, noi, cei din comuna Grumăzești, nu am dus-o așa de rău ca alții.

– Cum stați cu sănătatea?

– Mulțumesc lui Dumnezeu, bine! M-am neglijat o lungă bucată de vreme, iar timp de 11 ani, cît am fost primar, nu am avut grijă de mine. În tot acest interval, nu știu dacă am servit masa, în familie, cu soția, timp de un an. Ba ajungeam după ora 17.00, iar cînd ajungeam acasă nu-mi mai era foame, fiind multe de rezolvat prin gospodărie. Datorită faptului că m-am neglijat, am avut ceva probleme cu sănătatea, dar s-au reparat. Pot afirma cu tărie că frica este ruptă din rai, iar acum mulțumesc lui Dumnezeu că este bine. (Rep.)