Sănătatea, în lanțurile birocrației

27 iulie 2011. Spitalul Județean. Ședință a Consiliului de Administrație. Interes major, prin prisma subiectelor discutate. Concluzia generală a discuțiilor , interesante, de altfel, a fost “mai vedem, mai studiem”. Pe lîngă membrii Consiliului de Administrație, ședința a fost onorată de Vasile Pruteanu, președintele CJ Neamț  și  Valerică Frățilă, președintele CAS Neamț . Problemele discutate, importante, nu au relevat decît un lucru: decît indecizie, mai degrabă măsuri urgente care să scoată spitalul din situația în care este. Vorba aceea: boală lungă, moarte sigură! După părerea noastră nu se vrea, deoarece soluții și idei există, profesioniști se găsesc, dar cu toate acestea, deciziile întîrzie să apară sau sînt promovate abordări documentate insuficient sau chiar de-a dreptul greșite. Nu putem decît să ne întrebăm dacă nu cumva cineva are interesul ca această unitate să nu funcționeze așa cum ar trebui. Vom încerca împreună cu dumneavoastră să aflăm răspunsul la întrebarea: neputință, nepricepere, rea-voință sau interes?

*Reduceri salariale: discriminare sau necunoașterea legii?

Prin Hotărîrea nr. 69 din 24.06.2011, Comitetul Director al Spitalului Județean a decis să adopte “următoarele propuneri” pentru încadrarea în procentul de 70% cu salariile:

1. Reducerea salariilor pentru personalul medical transferat din unitățile desființate. 149 de oameni transferați de la Bicaz și Roznov, sînt acum considerați răspunzători pentru depășirea procentului legal de 70%. Fosta conducere luase hotărîrea ca personalul transferat să primească același salariu cu personalul aflat în plată la județean, doar  vorbim de oameni care execută aceeași muncă în cadrul aceleiași unități sanitare.  Actuala conducere consideră are altă părere și îi transformă în  salariați  de mîna a doua. Ministerul Sănătății a mințit, în scris, că va mări bugetele spitalelor care vor prelua personal din unitățile desființare însă finanțarea a venit numai pentru două luni! Din această cauză, noua conducere analizează și posibilitatea de a da în judecată Ministerul Sănătății pentru a primi fondurile promise. Reprezentantul sindicatului SANITAS nu a anunțat pe nimeni despre această decizie. A fost oare de față la respectiva ședință, așa cum cere legea?

2. Suspendarea tichetelor de masă. Deși acordarea tichetelor de masă este un drept care a fost cîștigat și prevăzut în contractul colectiv pe ramură sanitară, conducerea spitalului a considerat că poate să încalce respectivul contract, încurajați  de non-combatul evident al partenerilor sociali. La Spitalul Roman nu au fost luate aceste drepturi, iar la Tîrgu Neamț,  au fost suspendate și  s-a revenit asupra deciziei.  La județean, pentru tichete au ieșit la grevă maximum 20 de angajați, care nu reprezintă nici 3% din personal. De ce și-ar fi făcut probleme conducerea?

3. Reanalizarea acordării sporurilor la nivel maxim, în situațiile unde legea prevede intervale de sporuri minim și maxim.

De fapt vorbim despre o portiță pe care domnii directori și-au creat-o, pentru a avea posibilitatea de scădere a sporurilor, în cazul în care consideră necesar. Nu vorbește nimeni de evaluarea personalului, de criterii de performanță sau cine știe ce alte metode. Pur și simplu, dacă este cazul, le vor analiza și reduce, totul în spatele ușilor închise. Această hîrtie, care a ieșit la lumină printr-un miracol la ședința de Consiliu de Administrație, a fost contestată și amendată prompt de Puiu Sîrbu, președintele Ordinului Asistenților Medicali pentru județul Neamț. Dînsul, deși reprezintă o organizație profesională și nu un sindicat, a luat atitudine. Se pare că intervenția sa a fost împărtășită și de alți membrii ai Consiliului de Administrație așa că problema a rămas “în coadă de pește”. De ce oare juristul Valerică Frățilă și conducerea spitalului nu au explicat că aceste reduceri de drepturi salariale sînt rezultatul acceptării unui buget insuficient? Ei ar fi fost cei mai în măsură să spună ce, cum și mai ales de ce.

Externalizări

Un alt subiect pe ordinea de zi s-a referit la propunerile de externalizare a unor servicii,  venite din partea conducerii spitalului. Să le luăm pe rînd:

1. Blocul alimentar (bucătăria)

Știe toată lumea că unitatea sanitară nu este în stare, din lipsă de bani, să asigure calitatea acestui serviciu. Spitalul nu-și permite să respecte normativele legale de hrană care prevăd sume fixe pentru diverse grupe de afecțiuni. Externalizarea este o soluție care, la prima vedere, pare să fie excelentă și avînd ca efect imediat creșterea calității hranei pe care o primesc pacienții. Problema este cu ce costuri? O firmă privată, dacă va prelua acest serviciu, va fi obligată să respecte sumele prevăzute de lege ceea ce înseamnă cam de două ori mai mult decît cheltuie spitalul cu hrana. Clar, cresc  cheltuielile din bugetul spitalului, buget care oricum nu-i în stare să acopere necesarul de medicamente, materiale sanitare și costuri de personal. A rămas să se mai analizeze…

2. Laboratorul de Radiologie și Imagistică Medicală

Propunerea de externalizare se referea la întregul serviciu, din care fac parte Radiologia din Blocul Chirurgical (Urgență), Radiologia din clădirea spitalul vechi și Radiologia din Ambulatoriul Spitalului. Dr. Valeriu Andrița, le-a explicat celorlalți care sînt riscurile și punctele slabe: în cadrul criteriilor de clasificare a spitalelor există punctaj pentru existența unui laborator propriu de radiologie, măcar pentru serviciul de urgență. ~n plus, în cazul unei externalizări complete, spitalul s-ar putea trezi în situația în care să nu fie capabil să plătească facturile și atunci pacienții ar putea să rămînă fără investigații. A rămas să se mai analizeze…

3. Externalizarea parțială a serviciului de curățenie

Subiectul a fost mai puțin abordat de către membrii Consiliului de Administrație. De altfel, cuvîntul “parțială” lasă loc de interpretări. Cît timp vorbim despre curățenia în Ambulatoriul spitalului, pe culoarele spitalului, pe scări și pe alte spații de acest gen, nu ar fi nici o problemă. Dacă vorbim însă de curățenia la patul bolnavului, situația se complică și numai Direcția de Sănătate Publică împreună cu medicul epidemiolog din spital pot să analizeze implicațiile și cerințele. A rămas să se mai analizeze…

4. Servicii de consultanță și reprezentare juridică

Chiar dacă nu vorbim de o externalizare în adevăratul sens al cuvîntului pentru că spitalul are deja doi juriști angajați la care nu renunță, angajarea unei firme de avocatură are multe avantaje. Am putea vorbi de servicii cu adevărat profesioniste, care ar putea să aibă ca efect creșterea semnificativă a numărului de procese cîștigate în instanță de unitatea sanitară. Este legal un  asemenea contract între o casă de avocatură și unitatea sanitară? Știm că… a rămas să se mai analizeze…

Internări cu plată

Subiectul preferat  al celor din conducere, internările cu plată, a trecut de acest Consiliu de Administrație fără probleme. Tema,  veți fi de acord, are un mare impact  asupra buzunarelor pacienților. Direcțiunea  va aplica această taxă de internare pentru:

a) pacientul neasigurat care dorește efectuarea serviciului medical contra cost și

b) pacientul care nu acceptă programarea, optînd pentru efectuarea serviciului medical la momentul solicitării.

Primul punct, ne pare rău să o spunem, este deja reglementat de legislația în vigoare. ~n momentul în care o persoană are nevoie de servicii medicale, dar nu este asigurat, trebuie să se prezinte la casa de asigurări de care aparține și să-și plătească asigurarea. Dacă spitalul va lua acești bani direct, casa de asigurări de sănătate va fi “sărită”, iar legalitatea acestor servicii este discutabilă. Vorbim de o unitate privată, ci de una de stat. Pînă una-alta, decizia poate să fie benefică, în măsura în care se dovedește… legală!

Al doilea punct, face trimitere directă la limitarea internărilor decisă de conducerea spitalului în condițiile în care s-a acceptat subfinanțarea din partea Casei de Asigurări de Sănătate. Lunar, aproximativ 1000 de pacienți nu vor mai beneficia de internare gratuită, dacă este să ne raportăm la anul trecut. Această limitare a internărilor a fost făcută în situația în care Attila Cseke, Ministrul Sănătății, nu a fost de acord cu introducerea unor criterii de internare de către Casa Națională. Criteriile de internare adoptate de Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț  au fost aprobate de domnul ministru? Cînd primul pacient va da în judecată unitatea sanitară pentru că i-a fost refuzată internarea sau, Doamne ferește, cînd se vor căuta vinovații pentru vreun pacient decedat la domiciliu care fusese programat la o dată ulterioară conform acestor criterii,  vom afla? Poate că totuși aceste criterii nici nu există și conducerea a hotărît să-i pună pe medici să facă cum știu, numai să reducă internările. Își asumă cineva această responsabilitate? Dacă un pacient va plăti pentru internare și va afla mai apoi că un alt pacient într-o situație similară a fost internat fără plată, va returna spitalul sumele de bani primite necuvenit? Acestea sînt întrebări fără răspuns, cel puțin deocamdată.

Mai  vedem că spitalul va furniza servicii medicale la prețul pe care CAS îl decontează altor unități. Știm că prețul decontat de casa de asigurări este, de cele mai multe ori, insuficient ! Asta nu duce la alte pierderi? Soluția corectă ar fi fost un calcul economic simplu, care să stabilească valoarea reală la care spitalul poate să furnizeze servicii, pe fiecare tip de serviciu în parte, așa cum ar fi făcut orice patron din lumea aceasta cu firma proprie în momentul în care ar fi ieșit pe piață. Oricum, dacă e să intre în competiție cu domeniul privat, fără un asemenea calcul spitalul devine o pradă facilă.

Îmbunătățirea condițiilor este cea care poate “drege busuiocul”: dacă serviciile cu plată erau scoase ca “taxă pentru condiții speciale” nu ar fi existat niciuna din problemele pe care le-am descris mai sus. Cine vrea singur în rezervă, toaletă, televizor, frigider și sonerie pentru chemat asistentul la pat, să plătească în plus. S-ar fi putut adăuga chiar și un serviciu de catering și succesul ar fi fost unul asigurat pentru că sînt destui cei care ar fi fost dispuși să scoată bani din buzunar pentru condiții “hoteliere” îmbunătățite. Considerăm că toată această parte ar trebui reanalizată din punct de vedere juridic, economic, dar mai ales din punctul de vedere al drepturilor pacientului. Să reduci internările artificial și apoi să introduci plata pentru cei care plătesc deja asigurări este cel puțin discutabil.

Societate de management sau administrare

Probabil cea mai importantă măsură care a fost discutată (din păcate nu și aprobată, ci doar luată în calcul) este cea a înființării unei societăți în subordinea Consiliului Județean, societate care să se ocupe cu administrarea spitalelor din Neamț. Valeriu Andrița este cel care a pus pe tapet această problemă celorlalți membrii ai Consiliului de Administrație. Ideea a fost prima oară exprimată în Neamț de către domnul Gheorghe Ștefan, primarul Municipiului Piatra Neamț, în cadrul emisiunii Realități paralele, la sfîrșitul anului 2010. Această soluție a fost luată în calcul și de cei din Consiliul Județean însă decizia s-a împotmolit pe undeva, existînd voci contra unei astfel de rezolvări. Modelul nu ar fi unul nou, domnul Sorin Oprescu, primarul capitalei, fiind cel care a pus-o în aplicare chiar din 2008. Domnia sa, împreună cu consilierii locali, a înființat “Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București”, societate în subordinea primăriei care are în administrare 18 unități sanitare din capital și care merg foarte bine. De ce nu și la noi?

(Radu NASTASĂ)