Dorice Albu a absolvit Liceul Pedagogic „Gheorghe Asachi” din Piatra Neamț, apoi și-a urmat visul în Iași, la Universitatea de Medicină Generală „Gr.T. Popa”. A terminat facultatea, apoi a finalizat cursurile primului masterat, parte din el în Franța, și a hotărât să se întoarcă pe meleagurile natale. A dat rezidențiatul, cu concurs național, la București și a luat post la Piatra Neamț, „tocmai din dorința de a mă întoarce acasă”. La un an și jumătate distanță, în decembrie 2013, a fost numită manager general al Serviciului de Ambulanță Județean Neamț. „De atunci, ne străduim, împreună cu întreaga echipă, să facem lucrurile să meargă cât mai bine”. Pe lângă funcția de manager, dr. Dorice Albu face gărzi pe Ambulanță noaptea și în weekend și, în timpul liber, care a devenit aproape inexistent, face naveta la Iași. Este și rezidentă în anul II la Cardiologie.
„Am reușit să scot multe posturi la concurs”
Dr. Albu a primit aprobarea Ministerului Sănătății pentru ca, anul trecut, să fie foarte multe posturi scoase la concurs, atât pentru stația centrală, cât și pentru substații. „Pe parcursul întregului an, au fost posturi de șoferi și de asistenți la Piatra Neamț, dar și la Roman sau Târgu Neamț. Am scos și 3 posturi de medici, dar, din păcate, nu s-a înscris nimeni. Dacă la șoferi am avut și 9-10 candidați înscriși pe un loc, de cele 3 posturi de medici nici măcar n-a întrebat nimeni, darămite să se mai și înscrie”, spune dr. Dorice Albu. Se pare că nu salariul ar fi problema, pentru că nu este mic, ci faptul că un medic de pe Ambulanță este tot timpul pe drumuri, indiferent de situație. „Probabil pentru că este foarte greu, de aceea nu sunt medicii interesați să vină. Dacă ești de gardă într-o noapte, poate să plouă, să ningă, să fulgere, trebuie să plece la urgență. Dar acest lucru este valabil pentru tot echipajul ambulanțier. Și nu este oricine dispus să facă acest lucru. Este mai comod să stai la căldură în spital, decât să te duci pe teren. Una e să umbli cu papuci lejeri și alta e să umbli cu bocanci. Aici e vorba de zvâc. Aici este nevoie să îl ai”. Drept urmare, managerul Serviciului de Ambulanță a făcut, din nou, referat la Ministerul Sănătății, pentru a mai scoate încă o dată cele 3 posturi la concurs. „Din trei, măcar unul să vină!”.
„Nu am timp să mă duc pe teren cât mi-aș dori”
SAJ Neamț are, la momentul de față, trei medici titulari, dintre care unul cu jumătate de normă, și un medic detașat de la Bicaz. „Sunt trei medici titulari și… eu. Stau de la 8 la 16 la birou, îndeplinesc cerințele funcției, iar de la ora 20 la ora 8 dimineața, pot face de gardă. Plus sâmbăta și duminica, când am program de gardă 24 de ore”. Dr. Dorice Albu recunoaște că îi place mai mult să meargă pe teren, cu echipajul la cazuri. „E altceva. Nu am timp să mă duc pe teren cât mi-aș dori”. Cât despre timpul liber, acela care există, dr. Albu și-l petrece cu familia și cu fetița sa. După o zi grea, îi place să se liniștească lecturând o carte bună. În rest, tot timpul e ocupat de muncă. „Anul trecut, am avut un concediu de 5 zile. Atât. Soțul meu, fiind asistent pe ATI, înțelege. Fetița mea își mai petrece timpul cu sora mea, cu mama, cu doamna învățătoare. Întotdeauna am avut o viață… nu agitată, plină. Când făceam rezidențiatul în Iași, eram și șeful rezidenților, făceam și policlinică și gărzi pe UPU, la Spitalul «Sf. Spiridon», ba mă mai ocupam și de grădinița fetei. Când am revenit în Piatra Neamț, aveam normă întreagă la Ambulanță, plus programul de muncă. În această perioadă, ajungeam de 3 ori pe săptămână acasă”.
”Am adus trei mașini la Ambulanță”
De când este manager al Serviciului de Ambulanță, a reușit să formeze o echipă unită, să scoată posturi la concurs, să aducă mașini noi și personalul a beneficiat de cursuri decontate. „La Ambulanță, din ce știu eu, de mult timp nu s-au mai dat concursuri. Acum am reușit să scot posturi, chiar și la Borca și Ceahlău. Este o mare realizare a mea. Personalul de pe ambulanță este insuficient și este oricând nevoie de oameni. Am mai adus 3 mașini, una la Piatra Neamț, una la Roman și una la Târgu Neamț. Sperăm ca anul acesta să mai aducem, poate dăm o mașină și pe Valea Muntelui”. În ceea ce privește formarea profesională a personalului, șoferii au fost trimiși la cursuri de ambulanțier, ale căror costuri au fost suportate de Serviciul de Ambulanță, asta însemnând cursul ca atare, plus cazare și drumul până la București. „Asistenții din județ, toți 120, au beneficiat de cursuri necesare pentru punctele EMC. Și medicii au plecat la diferite cursuri și este o mare realizare. Am primit fonduri de la Ministerul Sănătății și le-am folosit ca atare. Anul acesta vreau să mai aducem mașini, neapărat. Avem 63 de mașini în tot parcul auto și multe dintre ele sunt vechi, din 2008. Iar pentru o mașină care merge 24 din 24, au acumulat mulți kilometri și s-au uzat. Și sper să reușesc să mai facem niște angajări pe TESA. De aici, două persoane au ieșit la pensie și nu am mai avut aprobare de la minister să scoatem posturile la concurs. Și mai avem nevoie de persoane la aprovizionare”.
„Dacă duminica sunt de gardă aici, sâmbătă sunt de gardă în Iași”
Managerul Dorice Albu a început al doilea rezidențiat, pe Cardiologie. Este în anul II și abia așteaptă să ajungă la Iași să mai facă o gardă. „Nu știu dacă voi profesa vreodată sau voi rămâne pe Urgențe, dar cert este că, până la o anumită vârstă, poți face față urgențelor, după aceea fizicul nu te mai ajută. Nu poți până la vârsta de pensionare să alergi pe scări, omenește vorbind. Oricât ai fi de inimos, fizicul ne va lăsa la un moment dat. Luna asta, de exemplu, am 7 gărzi la Ambulanță, astfel încât să pot suplimenta gărzile rămase neacoperite de medicii care sunt titulari pe post. Dacă duminică sunt de gardă aici, sâmbăta fac o gardă la Iași. Fiind al doilea rezidențiat, nu se impune prezența zilnică. Gărzile mi le fac și acolo. Abia aștept să ajung în Iași, să mai fac o gardă”.
„Toți medicii să vină la Ambulanță”
În acest timp, s-au început lucrări și la substațiile din teritoriu. „Stația de la Târgu Neamț, am înțeles că nu e renovată de vreo 20 de ani și oamenii de acolo stau în condiții foarte grele. Cu ajutorul primăriei, pentru că este clădirea lor, și a domnului prefect, am pus mână de la mână și am început reparațiile clădirii. La fel și la Roman. Se lucrează la canalizare și poate turnăm și o placă de beton. Sunt multe de făcut, dar principalele mele dorințe se leagă de cât mai multe mașini, cât mai multe posturi deblocate și să vină medici la ambulanță. Cred că dorința rezidenților este să rămână în centrele universitare, iar o parte din ei pleacă în străinătate. Sunt mai bine plătiți, condiții mai bune, de aceea avem deficit de medici în toată țara”.
Dr. Dorice Albu a avut ocazia să rămână în Franța, în Paris, în timpul primului masterat, dar familia a atras-o acasă. „M-am gândit la mama mea, nu am vrut să o las singură. Nu am regrete. Deloc. Trebuie să recunosc că m-am gândit cum ar fi fost și unde aș fi ajuns astăzi dacă aș fi rămas”. Se consideră un om optimist și consideră că orice problemă are o soluție. „Indiferent de problemă, îmi adun echipa, vedem fiecare ce idee are și mergem înainte. Niciodată, în nicio situație, oricât de grea a fost, că am avut și situații grele, nu consider că ar putea exista vreo problemă care să nu aibă rezolvare. Nu are rezolvare acum, dar mai discutăm, învârtim problema pe toate părțile și trebuie să găsim o soluție. Nu sunt omul care să mă plâng”. (Oana IOSUB-TOMA)
