Deținătoarea unei faime sinistre, consolidată prin numărul mare de accidente cumplite, curba de Felești este locul unde mor oameni. Cât din cauza vitezei, cât din neglijență, cât din alte motive, e greu de precizat. Strict statistic, recordul zonei contabilizează, în ultimii 10 ani, 84 de accidente grave, în care și-au pierdut viața 30 de oameni. Alți 163 au ajuns la spital, cei mai mulți (105) cu leziuni grave, care ori i-au lăsat cu diverse suferințe pe viață, ori i-au obligat la lungi tratamente. În perioada 2010-2015, în statistica Poliției Rutiere Neamț sunt consemnate 43 de accidente grave, cu 15 morți și 94 de răniți. Iar dincolo de cifrele seci, este o realitate, la fel de crudă ca faima zonei: în curba de la Felești s-au schimbat destine și s-au sfârșit vieți.
Cât despre cauze, de la varianta unui blestem aruncat asupra locului, susținută de teoria că drumul ar „tăia” un fost mic cimitir de cătun, până la starea necorespunzătoare a drumului, toate ipotezele sunt deschise spre dezbatere. Până astăzi, însă, tipic românește, nu s-au luat decât măsuri de semnalizare a pericolului. Despre îndepărtarea sau măcar despre reducerea riscului nici nu poate fi vorba! E adevărat, mulți șoferi care merg pe drum drept, în afara localității, sunt tentați să calce pedala de accelerație, iar când întâlnesc indicatorul care limitează viteza maximă la 50 km/h, de multe ori e prea târziu. Nu mai au timp!
Directorul reprezentanței Peugeot Iași – o victimă „utilă”
Analizele făcute, de fiecare dată, după câte un eveniment care a îndoliat familii întregi, nu au putut stabilit concret că „factorul drum” a influențat decisiv producerea vreunui accident. S-au întâmplat tragedii și pe vreme bună, când carosabilul era uscat, ziua în amiaza mare, în condiții excelente de vizibilitate, dar și noaptea, pe ploaie torențială. Lucrurile s-au îndreptat în direcția corectă abia după ce directorul reprezentanței Peugeot Iași a murit, cu nevastă cu tot, într-un accident în curba de la Motelul Condor. Nu era Felești, dar era același drum, reabilitat în 2006, cu piatră de râu drept „suport” pentru stratul de uzură. Au fost multe discuții de culise și un curajos din Poliția Roman, care de mult timp suspecta proasta calitate a lucrărilor, a pus problema pe tapet, mai ales că știa exact despre ce vorbește.
„Evident, mi-am atras o sumedenie de antipatii, dar am zis că totuși trebuie să ia cineva odată taurul de coarne”, ne-a declarat polițistul. „Când s-a făcut drumul era toamna târziu și noaptea temperaturile scădeau până aproape de limita înghețului. Au adus piatră de râu, au tasat-o cum au tasat-o, cum a permis vremea, și pe deasupra au turnat asfalt. Primeam sute de reclamații de la oamenii care veneau la poliție cu geamurile mașinilor sparte. Și mie mi-a sărit o piatră și mi-a făcut țăndări un far. Cu timpul, asfaltul s-a cam dus și au rămas în afară «spinările» pietrelor, pe care ai șanse maxime să te duci sanie. Nici nu trebuie să plouă sau să fie polei, e suficient să curgă un pic din ceață. Eu știu că la drumuri nu se folosește decât piatră concasată”.
Expertiza, încă secretă, este gata, dar rezultatele n-au fost comunicate poliției dintr-un motiv foarte simplu: nu-i plătită! Neoficial, se știe deja că nu fost găsite probleme majore. Nici nu se putea altfel. Administratorul drumului a înnoit și a îmbunătățit semnalizarea, dar până la eliminarea completă a riscului de derapaj e cale lungă. Și, vorba românului, mai trebuie să moară oameni.
Problema nu-i în curtea primăriei
Drumul Piatra Neamț-Roman, „croit” de pe vremea lui Ceaușescu, a fost proiectat pe varianta „comodă”. O băltoacă a încurcat toate socotelile și, decât să se majoreze investiția prin lucrări de secare și de balastare, s-a preferat varianta ieftină și s-a „amplasat” curba, complet aiurea, în mijlocul câmpului, ca să ocolească tăul. Fostul iaz prinde viață numai atunci când plouă și apa mustește prin iarbă, exact în partea stângă a drumului. Numai că, în timp ce tăul „pulsează”, pe șosea se moare.
„Nu e niciun blestem, niciun loc malefic, astea sunt povești”, crede Vasile Octavian Duminică, primarul de Trifești. „Toată treaba acolo este viteza. Vine băiatul mamei și al tatei, cu o mașină de 200 de cai și cu permis de 3 zile și mână cât poate. Nu ține cont de restricții, de nimic. Indicatorul ăla, care limitează viteza la maxim 50 la oră, nu e pus degeaba acolo, dar puțini îl respectă. Adică ăia care-și continuă drumul liniștiți și nu ajung în copaci, în alte mașini sau pe lumea cealaltă. După câte un accident din ăsta în care mor doi, trei oameni se găsesc destui să-și dea cu părerea. E adevărat că, atunci când s-a pus asfalt, s-a folosit drept bază piatră de râu și, când plouă, zona e cam alunecoasă, dar câte porțiuni de drum nu sunt așa în țara asta? Dacă mergi potolit și nu intri în curbă cu 100 la oră, n-ai ce să pățești. Noi, ca primărie, practic, nu avem treabă cu administrarea. E drum național, să se ocupe cine trebuie!”.
„Nu credeam să fie atâția sinucigași”
Cât timp nu există niciun document oficial care să spună, negru pe alb, că drumul nu respectă criteriile de siguranță, șeful Poliției Rutiere, serviciul care poate cere expertize în cazul unui accident, merge pe prevenire.
„Specialiștii vor stabili dacă stratul de uzură al drumului contribuie în vreun fel la producerea accidentelor”, a declarat comisarul șef Cezar Asandei, șeful SPR Neamț. „Expertiza este parte a unui dosar penal și nici dacă aș ști rezultatul n-aș putea să-l fac public. Oricum, așa vom ști adevărul și vom vedea dacă, după reabilitarea făcută șoselei, s-a modificat aderența. Este posibil ca și în cazul accidentului de sâmbătă să se dispună o expertiză. În rest, ce să spun? Așa a fost proiectat drumul, având curba aceea periculoasă. Există dungă continuă, există indicatoare, totul ține doar de șoferi. Nu e o arteră cu multe drumuri laterale, plină de bicicicliști și de căruțași, și tocmai de aceea mulți conducători auto sunt tentați să meargă tare.Trebuie ca fiecare șofer să fie responsabil și să protejeze viața lui, viața celor din mașină și viața celorlalți participanți la trafic. Când văd cum mor în accidente soț și soție și rămân copiii fără părinți sau mor copii de 18-19 ani și-i duc părinții la groapă, chiar mă gândesc că nu credeam să fie atâția sinucigași. Nu poți să mergi cu 150 km/h prin localitate, la două zile după ce-ai luat permisul, cum am găsit un tânăr prin Podoleni”.
Ultimele 3 accidente – 8 morți
Din toamna anului trecut până acum, în apropierea curbei de la Felești au fost trei accidente „colective”, conform încadrării determinate de numărul de victime. Primul a fost în noaptea de 30 spre
31 august, când doi soți din Piatra Neamț și fiul lor de 16 ani se duceau spre aeroport, după vacanța petrecută în țară. Un prieten de familie s-a oferit să-i ducă, cu mașina lui, dar șoferul a ațipit câteva clipe, iar autoturismul s-a lovit de un copac. Toți cei trei adulți au murit pe loc și adolescentul a fost rănit grav.
Pe 8 noiembrie 2014, un alt accident a lăsat doi copii orfani. Soții Boureanu, medici în București, și-au pierdut viața după ce autoturismul lor s-a izbit violent de un copac. Bărbatul, care se afla la volan, a murit pe loc, iar soția lui a decedat la spital. Copiii lor și o altă fetiță, care erau pe bancheta din spate, au fost răniți. Și în acest caz este în derulare o expertiză.
Ultimul accident, care este anchetat nu doar de poliție, ci și de ITM Neamț, pentru că ocupanții uneia dintre mașinile implicate se aflau în timpul serviciului, a fost sâmbătă, 18 aprilie, la ora 10,30, în condiții bune de vizibilitate. În schimb, ploua, iar șoferul avea permis, potrivit bazei de date, de 10 zile. De fapt, un prieten de-al lui susține că primise carnetul, prin poștă, cu o seară înainte de accident. A fost, așadar, primul drum pentru el și ultimul pentru trei dintre colegii săi, angajați ai Hotelului Central, care au murit după ce mașina a derapat și a intrat într-un autoturism de Vaslui. Cu 3 morți și 4 răniți, accidentul este cel mai grav din județ de la începutul anului și demonstrează, dacă mai era nevoie, că în curba de la Felești viteza chiar ucide! Cel puțin până sunt gata expertizele și se face ceva concret pentru îmbunătățirea „stării carosabilului”.
Cristina MIRCEA
