Tâlcul unei lansări de lege la Prefectura Neamț- ținta Arcan?

Nota privind Legea 115/2015 (intrată în vigoare pe 23 mai) prezentată astăzi de prefectul Ioan Vlad Angheluță, în conferință de presă, cuprinde multe informații interesante pentru publicul larg. Acestea (vezi anexa) sunt dominate de paragraful cu „este obligatorie alegerea unui președinte” unde funcția de președinte a devenit vacantă și „la Consiliul județean Neamț se impune alegerea unui președinte, precum și a unui vicepreședinte”.

După o lectură rapidă a legii, justificarea pare a veni din interpretarea, nu din aplicarea următoarelor articole:

• Articolul 136

La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale (…), cu modificările și completările ulterioare, precum și alte dispoziții contrare se abrogă.

• Articolul 137

Legea administrației publice locale nr. 215/2001 (…), cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează (…):

– Articolul 101

(1) Consiliul județean alege dintre membrii săi un președinte și 2 vicepreședinți.(2) Președintele și vicepreședinții se aleg cu votul secret al majorității consilierilor județeni în funcție.

(2) Președintele și vicepreședinții se aleg cu votul secret al majorității consilierilor județeni în funcție.

În așteptarea unui punct de vedere oficial de la juriștii din CJ și Secretarul județului, devine vizibilă tentativa de forțare a legii. Cum primarul va fi și pe viitor ales prin vot direct, pare a se specula – pe fondul anunțatei intrări în vigoare a legii – faptul că președintele de consiliu este ales dintre consilieri, eludându-se fondul și sensul precedentelor alageri locale. Astfel, tema lansată de prefect se limpezește: dacă legea este în vigoare, de ce să mai așteptăm până în 2016? În condițiile în care Constantin Iacoban are voturile sale sigure, iar Dan Manoliu este vicepreședinte greu de schimbat prin noua lege (interesant e că în nota prefectului exemplificarea e făcută pe viceprimar! – n.a), vulnerabilă devine poziția consilier delegat ca vicepreședinte deținută de Emilia Arcan. Dacă Iacoban ar pierde de funcția de președinte delegat, rămâne vicepreședinte, iar marele perdant este tot Emilia Arcan. (V. COSMA)

LEGEA NR. 115/2015

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali

– noutăți privind procesele electorale și funcționarea administrației publice locale –

1. Alegerea autorităților administrației publice locale

1.1. Președinții consiliilor județene nu se mai aleg prin vot direct, de către toți alergătorii din județ, ci prin vot indirect, din rândul consilierilor județeni.

Consecințe:

1. președintele consiliului județean are și calitatea de consilier județean;
2. începând cu alegerile locale din anul 2016 consiliile județene vor funcționa cu un număr impar de consilieri, respectiv 31, 33, 35 sau 37, în funcție de numărul locuitorilor județului, conform populației după domiciliu raportate de Institutul Național de Statistică la data de 1.01.2016.

În prezent consiliile județene funcționează cu un număr par de consilieri județeni, respectiv 30, 32, 34 și 36.

La județul Neamț consiliul județean va avea în componență 35 de consilieri, din rândul cărora se va alege președintele consiliului județean; până la alegerile locale din 2016 Consiliul județean Neamț va funcționa însă cu numărul actual de consilieri, respectiv 34.

1. La consiliile județene la care funcția de președinte a devenit vacantă din diverse motive este obligatorie alegerea unui președinte; pe cale de consecință va înceta exercitarea atribuțiilor președintelui de unul din vicepreședinți, după cum va înceta și exercitarea atribuțiilor de vicepreședinte de unul din consilierii județeni.

La Consiliul județean Neamț se impune alegerea unui președinte, precum și a unui vicepreședinte.

1.2. Cetățenii Uniunii Europene au dreptul de a fi aleși în funcția de primar, consilier local și consilier județean. Textul anterior prevedea că pot fi aleși doar în funcția de consilier local și consilier județean.

Deci, la alegerile locale din 2016 aceștia pot candida și la funcția de primar.

1.3. Formațiunile politice care depun candidaturi la funcția de primar și liste de candidați pentru consiliile locale trebuie să prezinte și liste de susținători:

– 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și listele electorale complementare pentru circumscripția electorală respectivă;

– nu mai puțin însă de:

▪ 100 în cazul comunelor;

▪ 500 în cazul localităților urbane de rangul II și III (municipiile Piatra Neamț și Roman sunt de rangul II, iar orașele de rangul III);

▪ 1000 în cazul județelor și localităților urbane de rangul I.

O asemenea obligativitate nu exista pentru formațiunile politice în anterioara reglementare ci doar pentru candidații independenți.

1.4. Pentru candidații independenți sunt unele modificări cu privire la numărul de susținători, după cum urmează:

1.4.1. Candidat independent la funcția de consilier

1.4.2. Candidat independent la funcția de primar

Cu privire la susțineri, deosebirea este fundamentală:

– Legea nr. 67/2004: un alegător poate susține un singur candidat la funcția de consilier și un singur candidat la funcția de primar;

– Legea nr. 115/2015: un alegător poate susține mai mulți candidați la funcția de consilier și mai mulți candidați la funcția de primar.

1.5. A fost introdusă în lege interdicția comercializării și consumului de băuturi alcoolice pe o distanță de 500 de metri în jurul localului secției de votare, interdicție care, de regulă, la alegerile anterioare se stabilea prin decizie a Biroului Electoral Central.

1.6. Legea nr. 115/2015 prevede organizarea unui Sistem informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, sistem prin care, se urmărește, așa cum rezultă și din denumirea acestuia:

1. a) monitorizarea prezenței la vot și
2. b) stoparea votului „multiplu” prin identificarea persoanelor care se prezintă la vot, deși, în cursul aceleiași zile și-au mai exercitat dreptul de vot.

Sistemul va avea însă și alte funcțiuni precizate în lege la modul general, detalii urmând să fie reglementate prin acte normative subordonate legii.

Important, din punct de vedere practic, este că la fiecare secție de votare vor trebui să existe un calculator și un operator al sistemului.

1.7. Deși repartizarea mandatelor de consilier se va face potrivit acelorași reguli, noul act normativ este mult mai detaliat conținând, practic, o multitudine de situații de speță, apărute în procesele electorale anterioare (art. 96 din Legea nr. 67/2001 avea 10 alineate referitoare la repartizarea mandatelor de consilier, art. 100 din legea nr. 115/2015 are 33 de alineate).

2. Administrația publică locală și aleșii locali

Cele mai importante modificări și completări aduse Legii nr. 215/2001 și Legii nr. 393/2004 sunt următoarele:

2.1. Schimbarea din funcția viceprimarului

Potrivit prevederilor art. 137 pct. 4 schimbarea din funcție a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin hotărâre adoptată cu votul a două treimi din numărul consilierilor în funcție, la propunerea motivată a primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcție.

Ca atare, în situația în care se intenționează schimbarea din funcție a viceprimarului propunerea trebuie să fie motivată, indiferent de cine este formulată.

2.2. Încetarea mandatului de consilier local înainte de expirarea duratei normale a acestuia

În raport cu dispozițiile art. 139 pct. 2 și 3 din lege se pot formula următoarele concluzii:

2.2.1. Consiliul local are competență în constatarea încetării de drept a mandatelor, înainte de expirarea duratei normale a acestora, în situațiile prevăzute la art. 9 alin. (2) literele a), b), c), d), e), f), g), h) și i) din Legea nr. 393/2004, după cum urmează:

1. a) demisie;
2. b) incompatibilitate;
3. c) schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială, inclusiv ca urmare a reorganizării acesteia;
4. d) lipsa nemotivată de la mai mult de 3 ședințe ordinare consecutive ale consiliului;
5. e) imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de 6 luni consecutive, cu excepția cazurilor prevăzute de lege;
6. f) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate;
7. g) punerea sub interdicție judecătorească;
8. h) pierderea drepturilor electorale;
9. i) deces

Deci, consiliul local are aceeași competență pe care o avea și înainte de modificările aduse Legii nr. 393/2004 prin Legea nr. 115/2015.

2.2.2. Pentru constatarea încetării de drept a mandatelor în situația „pierderii calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales” (art. 9 alin. (2) lit. h¹) din Legea nr. 393/2004) competența revine prefectului care, prin ordin:

1. a) constată încetarea de drept a mandatului consilierului local sau județean aflat în această situație și
2. b) declară ca vacant locul consilierului local sau județean.

Ca atare, în cazul în care, după data de 23.05.2015 urmează a se primi de la formațiunile politice sesizări întemeiate pe dispozițiile art. 9 alin. (2) lit. h¹) din Legea nr. 393/2004 acestea vor fi înaintate instituției prefectului spre competentă soluționare.