După emiterea Legii 18/1991, privind retrocedarea terenurilor confiscate de regimul comunist din România, în comuna Bicaz Chei nu a mai fost liniște, iar timp de mai bine de două decenii reprezentanții administrației locale și cetățenii au fost nevoiți să bată la toate ușile împărătești ale județului Harghita, pentru a-și redobândi înscrisurile de care aveau nevoie la documentația pentru emiterea titlurilor pe vechile proprietăți. Din păcate, în paralel cu acest drept sacru al populației de pe Valea Bicazului, Primăria de la Chei a fost pusă în situația de a lua act de existența unor titluri de proprietate ilegal emise, dar cu largul concurs al instituțiilor publice din județul Harghita. Conform legislației în vigoare, aceste persoane nu au niciun drept asupra suprafețelor de teren revendicate, mare parte fiind expropriate de statul român (cumpărate) și plătite până la ultimul leu, imediat după emiterea legilor de împroprietărire din anul 1921. Mai mult, prin Hotărârea nr. 11, din 26 februarie 1923, Comitetul Agrar consfințea asupra acestor terenuri, pentru totdeauna, dreptul de proprietate al statului român, ”fără vreun drept de amestec sau pretențiune de orice natură, a nimănui!”
Cu toate aceastea, de vreo două decenii, Comisia Județeană pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Harghita, în colaborarea cu Primăria Gheorgheni, a continuat să emită ilegal titluri de proprietate pe numele foștilor grofi și al urmașilor acestora.
Gheorgheni, nu! Miercurea Ciuc, da!
Primarul Gheorghe Oniga, în fapt vârful de lance al acestei bătălii aprige dintre comuna Bicaz Chei și municipiul Gheorgheni, spune:
”Am început lupta în anul 2000, iar înaintea mea au fost primarii Niculai Țepeș-Nica și Gheorghe Dandu. Când am ajuns primar, era un singur proces, cel cu pășunea Lapoș. Pe urmă, au început celelalte, de 15 ani, de când dețin funcția de primar.
La nivelul comunei, au fost cerute suprafețe de peste 42.000 de hectare, prin toate legile fondului funciar emise după 1991. În intravilan și extravilan, Bicaz Chei are 10.500 de ha. Imaginați-vă, cam ce muncă a fost ca să le putem aduce cât de cât aproape de… zero! Mai sunt câteva persoane fizice care trebuie să intre în posesia unor suprafețe. Acestea urmează a fi oferite de Ocolul Silvic Bicaz. În plus, avem litigiile cu composesoratele și așa-zișii grofi, inventați de Arhivele Naționale Harghita.
La procesele în care au fost emise hotărâri definitive și irevocabile, soluțiile ne-au fost favorabile, dar nu au fost judecate la Miercurea Ciuc și Gheorgheni. Până acum, nu am câștigat niciun proces la aceste două instituții judecătorești. Am câștigat procese la Ploiești, Cluj, Suceava, Neamț, numai în Harghita, nu!”
Cu atât mai mare mirarea că, pe 2 iunie 2015, a fost pronunțată hotărârea uimitoare (și irevocabilă) a judecătorilor de la Tribunalul Harghita.
Pășunea Pârâul Oii și istoricul ei
Potrivit aceluiași primar Gheorghe Oniga, ”Pășunea din punctul Pârâul Oii, în suprafață de 109,0 ha, se află pe raza administrativ-teritorială a orașului Gheorgheni. Comuna Bicaz Chei a intrat în proprietatea acestei pășuni încă din anul 1937, conform legilor de reformă agrară, a hotărârii Comisiei de Ocol Gheorgheni nr. 278/1922 și a sentinței civile nr. 574/1934, a Tribunalului Ciuc.
Excepție face perioada 1983-1990, când toate pășunile comunale montane au fost date în administrarea ocoalelor silvice – în cazul comunei Bicaz Chei, fostului Ocol Silvic Bicazu Ardelean -, prin Decretul 72/1983. Pășunea respectivă a fost preluată de comuna Bicaz Chei, prin protocolul 507/20 martie 1990, de la Ocolul Bicazu Ardelean. Ulterior, odată cu apariția Legii 18/1991, art. 40, și a HG 131/1991, pct. 29, au fost reconstituite izlazurile proprietate privată a comunelor, iar prin decizia 268/11.07.1991, a Prefecturii Județului Neamț, în anexă, a fost inclusă și Pășunea Pârâul Oii, în suprafață de 109,03 ha. Considerând că s-a făcut o eroare administrativă, prin eliberarea de către Comisia Județeană Harghita a titlului de proprietate cod 83561, nr. 107129, pentru suprafața de 100 ha pășune în favoarea moștenitorilor Rusz Szanta, a fost solicitată Instituția Prefectului Județului Harghita, pentru îndreptarea, pe cale administrativă, a acestei erori. Răspunsul a fost că «doar instanța de judecată poate face acest lucru».
În această situație, Primăria comunei Bicaz Chei a deschis acțiune în constatarea nulității titlului de proprietate la Judecătoria Gheorgheni, dosar 6173/258/2012. Judecătoria Gheorgheni «respinge excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei de interes (!!!) a reclamantei comuna Bicaz Chei, prin reprezentantul legal primar Oniga Gheorghe, invocată de pârâta Comisie Județeană pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor din Harghita». Tot în acest caz a mai apărut un capăt de cerere, privind «sistarea exploatărilor de pe Pășunea Pârâul Oii», printr-o ordonanță președențială, dar și această acțiune a fost respinsă de Judecătoria Gheorgheni”.
Tribunalul Harghita – Hotărâre de pus în ramă
Așadar, ”în numele legii decide:
Admite recursul declarat de recurenta Comuna Bicaz Chei, cu sediul în comuna Bicaz Chei, str. Principală nr. 1, jud. Neamț, împotriva Sentinței civile nr. 148/2014, pronunțată de Judecătoria Gheorgheni, în Dosarul nr. 6173/258/2011 și cererea de intervenție accesorie formulată de Comisia județeană pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Neamț, prin Prefectul județului Neamț.
Modifică în parte sentința recurată, în sensul că:
Admite acțiunea reclamantei Comuna Bicaz Chei prin Primar Oniga Gheorghe și cererea de intervenție accesorie formulată de Comuna Dămuc, în contradictoriul cu pârâții:
- Comisia Județeană pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Harghita;
- Comisia Municipală pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Gheorgheni:
- Santha Rozalia;
- Sipos Anna, prin Santha Rozalia;
- Pall Zsofia, prin Santha Rozalia;
- Sipos Laszlo, prin Santha Rozalia;
- Deaky Ernese Maria, prin Santha Rozalia;
- Rusz – Santha Ludovic – Ioan;
- Kondrat Tivadar, Kondrat Margit Piroska, Kondrat Gyorgy Pal, Kondrat Alfred Levente, în calitate de moștenitori ai pârâtului Kondrat Gheorghe decedat în cursul judecății.
Constată nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 107129, Codul 083561/03.11.2011, eliberat de Comisia Județeană pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Harghita și a Hotărârii Comisiei Județene Harghita nr. 8/2006, anexa 22, poziția nr. 115, ce a stat la baza emiterii titlului de proprietate.
Obligă pârâții Santha Rozalia, Sipos Anna, Pall Zsofia, Sipos Laszlo, Deaky Ernese Maria, Rusz-Santha Ludovic-Ioan în solidar și moștenitorii pârâtului Kondrat Gheorghe, decedat în cursul judecăți, proporțional cu cota parte succesorală, să achite reclamantei Comuna Bicaz Chei suma de 3.650 lei, cheltuieli de judecată.
Menține în rest Sentința civilă nr. 148/2014, pronunțată de Judecătoria Gheorgheni, în Dosarul nr. 6173/258/2011.
Obligă intimații Santha Rozalia (…), Sipos Anna (…), Pall Zsofia (…), Sipos Laszlo (…), Deaky Ernese Maria (…), Rusz-Santha Ludovic-Ioan (…) în solidar și moștenitorii pârâtului Kondrat Gheorghe, decedat în cursul judecății, proporțional cu cota parte succesorală, să achite reclamantei Comuna Bicaz Chei suma de 10.000 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 02.06.2015.
Președinte Szikszai Eniko
Judecător Sonia Cososchi
Judecător Mitrea Ibolya
Grefier Lenuța Petri”
