Singurul loc animat este curtea, unde o sumedenie de copii se joacă, profitând în egală măsură de terenul bun de bătut mingea și de crengile joase ale brazilor, pe care le folosesc ca să se dea huța.
Corpurile de clădire de la intrarea în incintă, fostele grajduri și case pentru servitori sunt în picioare, dar mâna de gospodar nu se vede nicăieri. În unul din corpuri funcționează încă grădinița din sat, pentru că primăria n-a avut bani s-o termine pe cea nouă, care se construiește alături. Intrarea în pivnița de la subsol este, însă, „liberă”, pentru că ușa – care o fi fost încuiată cândva – este dată de perete, iar treptele și intrarea în hrubă sunt inundate de gunoaie de tot felul, semn că s-a deschis calea spre „civilizație” de multă vreme. În celălalt corp, care a adăpostit pe timpuri o școală, geamurile sunt sparte și în săli se pot vedea niște bănci, așezate unele peste altele, și un fost atelier de mecanică. Peisajul este întregit de două grămezi de balast, depozitate în curte, folosite probabil la construirea noii grădinițe, pentru că, la conac, nu face nimeni nimic decât pe hârtie.
Prima sentință pentru distrugere: 6 luni de supraveghere și despăgubiri de 112.210 lei
Constantin Bogdan Vieru – adolescentul care a dat foc conacului, s-a speriat și a fugit, în loc să anunțe imediat incendiul – a fost condamnat, pe 16 iunie, de Judecătoria Piatra-Neamț: „Aplică inculpatului măsura educativă a supravegherii pe o durată de 6 luni care va fi exercitată de Serviciul de Probațiune Neamț pentru comiterea infracțiunii de distrugere. În baza art. 121 Cod penal nou stabilește ca, pe durata de 6 luni a executării măsurii educative a supravegherii, inculpatul Vieru Constantin-Bogdan să respecte următoarele obligații: 1) să nu depășească, fără acordul Serviciul de Probațiune Neamț, limita teritorială a județului Neamț; 2) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Neamț la datele fixate de acesta, cu mențiunea că supravegherea executării obligațiilor impuse de instanță se face sub coordonarea Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul Neamț. Admite acțiunea civilă formulată de partea civilă Comuna Podoleni, prin Primar și obligă inculpatul Vieru Constantin Bogdan la plata către Comuna Podoleni a sumei de 112.120 lei, reprezentând contravaloare prejudiciu. Cu drept de apel, în termen de 10 zile de la comunicare”.
Încă de când s-a constituit parte civilă în proces, primarul Cristian Croitoru știa că nu are de unde să recupereze vreun ban. Bogdan Vieru și cei doi frați ai săi au fost abandonați de părinți și sunt crescuți de niște bunici săraci, lipiți pământului.
„Eu am fost acolo când a ars conacul și pe urmă am avut în lucru dosarul penal de distrugere”, a declarat comisarul Vitalie Josanu, ofițerul care răspunde de patrimoniul cultural al județului. „Nu comentez sentințele judecătorești, dar consider că băiatul nu e singurul vinovat. Primăria trebuia să ia măsuri de securizare a accesului, să nu poată intra oricine acolo. Am fost de câteva ori și am făcut poze acolo, înainte de incendiu, am discutat cu primarul și mi-a spus că începe un proiect de restaurare, numai că se vede treaba că totul a rămas la nivel declarativ. Acum, dacă s-a ajuns să fie plin de cunoaie și să crească arbori înăuntru, e clar că trebuie să fac un drum la Podoleni. Primăria are obligația să conserve ce a rămas din construcție, la stadiul la care a rămas”.
Istorie, scrum și planuri pe hârtie
Pe site-ul Primăriei Podoleni este prezentat un scurt istoric al conacului, din care spicuim: „Ridicat la sfârșitul sec. XVIII, Conacul Krupenschi din comuna Podoleni este monument istoric de categoria B. Clădirea se află într-o stare avansată de degradare. Între anii 1850 și 1950, în urma unor ample lucrări, conacul a suferit unele modificări. Planul clădirii este unul simplu, de formă dreptunghiulară. Fațadele sunt austere și cu elemente decorative simple. Parterul este compus din încăperi joase, boltite. La etaj, spațiile sunt mai late și mai înalte, situându-se de ambele părți ale culoarului. Acest conac ar fi fost construit în jurul anului 1700. Primul proprietar, un anume Centa, l-a vândut familiei Prăjescu. Unul dintre membrii acestei familii, Iancu Prăjescu, a înființat în comună școala de fete și școala de băieți. Fiica lui, Maria Pulcherea Prăjescu, a fost căsătorită cu avocatul Nicolae Krupenschi, care provenea dintr-o familie poloneză de viță nobilă. Conacul Krupenschi a fost naționalizat începând cu anul 1949. De atunci și până în anul 1953, în conac au funcționat 7 clase ale școlii din localitate, ulterior servind ca sediu al S.M.A. Podoleni. Modificările și amenajările efectuate de-a lungul timpului, precum și neglijența, au dus la deteriorarea acestei clădiri de patrimoniu. Actualmente, în clădirea în care au fost cândva grajdurile conacului funcționează Grădinița cu program normal nr. 1 din satul Podoleni”.
Pe același site, este și strategia de dezvoltare a comunei, pentru perioada 2014-2020, în care figurează „înființarea unui centru de zi pentru persoane vârstnice și copii în cadrul Conacului Krupenschi”. În motivarea proiectului, reprezentanții primăriei au scris, cu mânuța lor: „Trecerea timpului și nepăsarea au transformat clădirea într-un imobil foarte degradat, într-o stare deplorabilă. Cei care au locuit aici temporar după 1990, ca și locatarii din perioada comunistă au contribuit din plin la deteriorarea pereților. Apa a pătruns prin acoperișul nereparat «mâncând» din ziduri, planșee și podele, pietrele din zid au fost furate pentru alte construcții, vântul a dizlocat table. Incendiul din anul 2011 a contribuit și mai mult la degradarea clădirii când acoperișul a ars în totalitate, iar din acel moment Conacul nu a mai beneficiat de fonduri în vederea reabilitării și reparării. Starea avansată de degradare a acestui monument istoric din comuna Podoleni impune ca fiind necesară intervenția în scopul reabilitării și valorificării conacului, acțiuni ce vor duce la protejarea moștenirii cultural-istorice a comunei Podoleni. Conacul a fost construit în mijlocul unui parc dendrologic care s-a pierdut în timp, ca și zidurile construite din piatră care înconjurau clădirea. În curtea conacului erau fântâni arteziene și chioșcuri pentru odihnă. Acest conac reprezenta un colț de occident, în perioada interbelică: dispunea de apă curentă și de electricitate. Aici se organizau serate, pomul de Crăciun – prilej cu care se strângeau fonduri pentru persoanele sărace. Reabilitarea conacului Krupenschi va contribui la protejarea acestui monument emblematic și la susținerea dezvoltării turismului în comuna Podoleni”.
Valoarea estimată a proiectului este de 50 de milioane de lei, iar sursele de finanțare „posibile” – bugetul local, bugetul de stat și fondurile structurale. În lipsa primarului, care n-a fost de găsit, vicele Adrian Grasu, ne-a declarat că nu știe dacă s-au făcut demersuri pentru finanțare, pentru că în ultimele două săptămâni a fost în concediu. Perioada estimată pentru implementarea proiectului este 2015 – 2020. Greu de spus dacă se va mișca ceva, având în vedere că jumătate de an deja s-a dus. Dar, cel puțin, angajații Primăriei Podoleni știu să scrie frumos.
Cristina MIRCEA
