Am demonstrat nu demult, fără putință de tăgadă, că viceprimarul delegat Dragoș Chitic și fruntașii PSD au mințit organizat în legătură cu reconstruirea Pieței Centrale din Piatra Neamț și asta o știe toată lumea. O tăcere ticăloasă învăluia combinația politică ce se închidea la Compania Națională de Investiții (CNI) de sub autoritatea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP). Spre sfârșitul lunii iulie, pe 27, s-a făcut mare caz, pe obișnuitele canale convenabile cooperativei politice locale, de semnarea Ordinului nr. 369 al ministrului privind finanțarea obiectivului. O zi mai târziu, șeful pesediștilor nemțeni nu rata ocazia să se bage în seamă. Iată ce anunța Ionel Arsene prin intermediul unui comunicat găsit pe un portal de știri: „Locuitorii municipiului Piatra Neamț au primit astăzi o veste bună din partea Guvernului României. Ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, doamna Sevil Shhaideh, a semnat ordinul de ministru pentru construirea Pieței Centrale Agro-Alimentare din Piatra Neamț. În acest fel, Piața Centrală distrusă în totalitate în urma incendiului de anul trecut va fi reconstruită cu bani de la Guvernul României. Este un anunț pe care atât locuitorii municipiului Piatra Neamț, cât și comercianții din Piața Centrală îl așteptau de un an de zile. Mă bucur pentru faptul că pietrenii vor beneficia din nou de un loc de unde își pot procura alimentele, însă în mod deosebit pentru comercianții care se pot întoarce la standurile pe care le aveau în piață și își pot relua activitatea. Vreau să le mulțumesc doamnei ministru Shhaideh și colegilor săi că au înțeles importanța acestui proiect pentru Piatra Neamț. Mă bucur că eforturile mele și ale colegilor mei au fost încununate de succes. De acum, toți cei care sunt implicați în acest proiect trebuie să își facă treaba cât mai bine, iar pietrenii să aibă în cel mai scurt timp o nouă Piață Centrală”. Accentul pus pe banii de la guvern, eforturile personale și ale colegilor este unul specific propagandei de tip PSD, de parcă guvernanții și-ar goli teșchereau personală de dragul poporului.
Și s-a lăsat liniștea. Cu ochii la etapele de acțiune și data inaugurării avansate de Chitic și ai săi, orice om cu mintea acasă era moral și civic obligat să dea prioritate îndoielilor. Nimic din tămbălăul din jurul acestui subiect nu recomanda oficialii locali ca beneficiari de încredere.
Săptămâna trecută, vicele delegat n-a mai rezistat și a început a face pași serioși înapoi, semn că era presat din cel puțin două direcții. Pe de o parte e publicul, sătul de minciuni, fie ele și prin omisiune. Pe de alta e așa-zisa competiție internă de la PNL pentru desemnarea candidatului de primar. Nu era mare lucru să sară vreunul să-l trimită pe Chitic la plimbare cu tot cu piață, pe motiv că stimulează înlocuirea săgeții electorale cu un rânjet trist-amar. Iuțeala de-a prelua în repertoriu neînțelegeri și îndoieli serioase, pe care alții le exprimau de un an, confirmă presiunile. Anunța că licitația nu se ține, că documentațiile depuse și avizate sunt în continuare supuse verificărilor, iar 2020 devine un orizont de timp rezonabil pentru a deschide o nouă piață. Varianta optimistă ne-ar fi dus cu inaugurarea doar până în ajunul alegerilor locale de la anul. Uite că dacă mai răbda puțin, își savura la maxim succesul.
Ceva-ceva s-a întâmplat de n-a stat la cutie. Poate a fost chiar victima unei gingașe manipulări. Denunțând amânările și întârzierile, dar în stilul său parțial ca exprimare, unul neconvingător, n-a luat fața PSD. Mai rău, a fost nevoit să anunțe el însuși, miercuri, că licitația pentru atribuirea lucrărilor de la Piața Centrală se ține, deschiderea ofertelor fiind programată pentru 21 septembrie. De această dată, PSD-ului nu-i trebuie niciun comunicat. I-a servit de minune Chitic.
În tot acest timp, consilierii locali au tăcut. Se dădeau zmei (sau zmeioaice) în discuții particulare, dar cum te despărțeai de ei – uitau. Unii erau chiar nostimi, de parcă CMI URBAN n-ar fi companie publică locală. Întrebau ei pe oamenii din presă ce s-a ales în cele din urmă de banii încasați în contul celebrei asigurări plătite de reasigurător. Cât privește atribuțiile cele revin ca aleși, nu e cazul.
Cel puțin un alt scandal-de-scandal duce tot la marcarea răspunderii consilierilor locali. E vorba despre Teatrul Tineretului.
Prin aprilie, semnalam cu sinceră încredere mișcarea făcută de Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est în calitate de Organism Intermediar în nenorocirea de proiect cu restaurarea Curții Domnești. Noul director general, Vasile Asandei, a convocat părțile implicate și s-a întocmit o minută care stabilea termene și obligații pentru închiderea oficială a proiectului, sub amenințarea unor sancțiuni extrem de dure. Cititorii noștri cunosc amănuntele.
Iar a trecut timpul și nu s-a întâmplat nimic serios. Se termină luna august, vine festivalul de teatru în octombrie, iar pe timpul verii nu s-a reparat nimic. Acustica a rămas ca înainte, adică defectă. Eforturile făcute, sprijinul tehnic de calitate garantat și generozitatea unor prieteni ai teatrului au fost zdrobite de încăpățânarea primăriei în a ne prosti (și) cu un închipuit studiu acustic, presupus a fi întocmit în 2012, de o persoană pricepută în realitate la eficiența energetică a clădirilor. Este știut deja că studiul nu ține loc de proiect, dar la Piatra Neamț merge. Documentul împins de primărie (vezi facsimil) nu are număr de înregistrare, iar lângă semnătura prof. dr. ing. Irina Bliuc nu apare acea obligatorie „pecete” personalizată de expert, cu număr personal de identificare. Consiliul Județean Neamț a primit hârtiile în iulie, le-a dat mai departe la teatru și… pauză.
Cam acesta e momentul apariției norilor negri consistenți. Președintele Constantin Iacoban a anunțat limpede că autoritatea pe care o conduce nu va scoate un leu în plus pentru remedieri la TT. Poziția sa este că trebuie să plătească cine e vinovat. Surpriza mare a venit însă dinspre ADRNE. Fermitatea de acum ceva timp se dovedește o banală tragere de timp. Pe scurt, în ciuda defecțiunilor certe recunoscute, dacă la evaluarea finală se găsește vreun iresponsabil să semneze că lucrarea e bună în halul cum este, să spună că obiectivele au fost îndeplinite, deși nu e cazul, așa rămâne! Batista și țambalul redevin un binom definitoriu pentru viața sub telegondolă. Lesne de înțeles, unul dintre cele mai bine apărate secrete din Piatra Neamț a devenit identitatea celui însărcinat cu întreg proiectul de la Curtea Domnească.
Potrivit acordului de parteneriat semnat în martie 2010, municipiul Piatra Neamț, reprezentat de primar, este lider de proiect. A auzit cineva de oarece valuri sau neliniști stârnite de consilierii locali? Sunt primii chemați, primii obligați să vadă ce se întâmplă. Evident, nu apucăm noi ziua aia. Dacă nu i-a deranjat piața, care e în văzul și suferința lumii, cum era să-i tulbure teatrul și acustica? Se vede astfel ușor cum misiunea de consilier ales a ajuns (și) un etalon al lipsei de rușine. Cum dau ei ochii cu familia, cu prietenii, cu vecinii, ar merita aflat. Măcar pe surse.
Sigur, pot fi luați din nou la întrebări serioase parlamentarii nemțeni, dar ne-am plictisit să pierdem timpul. În cazul pieței, cel puțin, a fost notată intervenția și îngrijorarea deputatului Cătălin Drăgușanu (ALDE-PC). Continuarea pare a nu-și avea rostul. În privința teatrului, rămâne să vedem ce inițiative mai are Liviu Harbuz (PSD). Oricum, e singurul parlamentar preocupat de soarta TT la modul serios. „Antecedentele” din tinerețe îl recomandă, îi dau credibilitate. (Mai-mai să miște ceva senatorul Ioan Chelaru, de la același PSD, dar… a uitat la timp.) Numai că, oricum ar da-o, orice vrăji ar opera aleșii cei mari, nu-i pot scăpa pe cei mici de complicitatea lor la cele două porcării ce puteau fi răscroite din fașă. Așa s-au potrivit să fie: teatru și piață.
Viorel COSMA
Un comentariu
Uita-vom noi acele cuvinte puse pe seama domnitorului Stefan cel Mare de catre Baru Stefanescu Delavrancea: Moldova nu este a mea, nu este a voastra ci a urmasilor nostri, in veacul vecilor?
Totdeauna se inregistreaza derapaje daca nu vom fi invatat nimic din lectiile istoriei.
Cu stima.
Gheorghe Ocneanu