– Domnule deputat, scena politică nemțeană a ajuns la momentul clarificărilor. Partidele, mai mari sau mai mici, au început să-și desemneze candidații. Cum se vede scena aceasta din poziția de deputat PSD și de om cu state vechi în politică?
Nu cred că putem vorbi de clarificări astăzi, când realizăm acest interviu. Ceea ce pot spune acum se referă la întârzierea cu care partidele politice au făcut nominalizările pentru primării și consiliile județene. Formațiunile politice încearcă să întrețină relația cu electoratul doar prin presă, lansând, în ultimul timp, sondaje de opinie și nume de candidați. Prin urmare, vorbim despre o campanie electorală și un vot final – pe 5 iunie 2016 – greu de înțeles. Trebuie spus, însă, că nominalizările pentru primării sunt mai ușor de finalizat, deoarece candidații sunt chiar primarii în funcție. Concret, dacă mă refer strict la organizația PSD Neamț, vă pot spune că în câteva zile urmează să finalizeze nominalizările pentru 18 unități administrative, respectiv pentru Primăria Piatra Neamț și pentru alte 17 primării comunale. Adică, PSD Neamț are candidați cu documente întocmite pentru municipiul Roman, pentru cele trei orașe – Târgu Neamț, Bicaz și Roznov -, precum și pentru alte 61 de comune. Sunt discuții avansate și pentru cele 18 organizații de partid rămase, cel puțin la data la care realizăm noi acest interviu.
– Care sunt, din punctul dvs. de vedere, prioritățile în județul Neamț și cum pot fi ele influențate acum, când la Consiliul Județean este un președinte PSD?
Prioritățile județului Neamț sunt aceleași de ani buni: sănătate, educație, cultură, protejarea mediului înconjurător, drumuri județene, alimentarea cu apă, canalizarea… Oricare dintre domenii, luat separat, reprezintă o prioritate.
Din păcate, mulți pași nu se pot face, ținând seama de bugetul prea mic alocat județului nostru. Trebuie știut că bugetul de anul acesta este mai mic decât cel din anul precedent. La fel stau lucrurile în cazul majorității primăriilor din Neamț. În aceste condiții, soluțiile de rezolvare ar fi cheltuirea judicioasă a banilor, efectuarea de lucrări de bună calitate și, nu în ultimul rând, atragerea de programe europene.
– Deputatul Cătălin Drăgușanu, care și-a anunțat candidatura pentru Primăria Piatra Neamț, s-a arătat dispus să se retragă, dacă ați candida dvs. la primărie. Cum luați această declarație, ca una de complezență, ca o manifestare a respectului sau una de campanie pură, ca un mesaj transmis PSD-ului?
Cred că există ceva adevăr în fiecare dintre ele. Dar, chiar și așa, vorbele sale reprezintă un motiv de satisfacție pentru mine, personal, fiindcă vorbim de aprecierea unui tânăr, a unui deputat care cunoaște activitatea mea efectivă din Parlament. Ar mai fi și altele de spus, dar asta cu o altă ocazie…
– Vă bate gândul să abordați alegerile locale din iunie din postura de candidat?
Cu certitudine, nu!
– De ce nu?
S-ar putea ca numele meu să apară pe lista de consilieri județeni, dacă organizația județeană va considera că, în acest fel, se pot obține voturi în plus. E clar că funcția de primar sau cea de președinte al Consiliului Județean ies din discuție, ele fac parte din trecut. Este vremea celor tineri. Eu am încercat să-mi fac treaba cât mai bine atâta timp cât am fost alesul electoratului meu. De bună seamă, există regretul trecerii anilor, dar asta e o problemă personală și un lucru care face parte din normalitate.
– Există viață și după mandatul de deputat. V-ați făcut planuri pentru toamna lui 2016? Veți dori încă un mandat?
V-am dat deja, parțial, răspunsul la această întrebare. E vremea unei noi generații.
– Păi, atunci, ce intenționați să faceți?
Am câteva idei despre felul în care îmi voi umple timpul după ce voi fi terminat cu deputăția. Îi mulțumesc lui Dumnezeu că sunt sănătos și întreg la minte, mă simt în formă și cred că mai pot fi util multora.
– Vot într-un tur sau în două, pentru alegerea primarului? Cum arată balanța avantaje/ dezavantaje din punctul dvs. de vedere?
Acum, când se discută despre alegerea primarilor, vorbim despre o lege care spune clar că votul se acordă într-un singur tur. Desigur, există un avantaj pentru primarii aflați astăzi în funcție. N-aș putea spune cu exactitate ce procent ține de meritele lor. La alegerile precedente, cele din 2012, în Neamț, 63 din cei 83 de primari au câștigat cu peste 50% din voturi, unii dintre ei cu scoruri foarte bune. Ne amintim de Grumăzești cu 80,21%, Tupilați cu 76,98%,Cordun – 76,39, Costișa – 75,19, Săbăoani – 74,99, dar și mulți alții.
– Deci, ce ar însemna alegeri în două tururi de scrutin?
Personal, nu cred că ar fi un dezastru pentru PSD. Am citit și am ascultat destule dezbateri… Eu am, însă, o altă părere față de cei mai mulți dintre oamenii politici. Asta pentru că partidul nostru, implicit organizația județeană, ar câștiga mai multe voturi politice la nivelul Consiliului Județean și al consiliilor locale. Logica este simplă: dacă s-ar organiza un singur tur, ar însemna că primarii s-ar implica mai puțin în campanie, ceea ce ar putea conduce la un număr mai mic de voturi. Alegerile în două tururi i-ar implica mult mai mult, din dorința de a câștiga cu peste 50%, ceea ce ar aduna un plus de voturi politice. Or, se știe că voturile politice asigură funcționarea Consiliului Județean și a celor locale, alegerea viceprimarilor și a vicepreședinților, a majorităților politice. Iată de ce, din punctul meu de vedere, alegerile în două tururi sunt un câștig pentru partidele politice. Dar, repet, este strict părerea mea. Asta nu înseamnă că se anulează ceea ce a declarat președintele Liviu Dragnea. Dacă va fi cazul, PSD va boicota alegerile locale și să nu aveți nicio îndoială că o poate face!
– Vom avea, deci, două tururi?
E foarte posibil. Numai că trebuie să avem în vedere și ce înseamnă, cu adevărat, două tuturi: cheltuieli suplimentare de la buget – circa 70% din suma alocată pentru primul tur -, prezență mai slabă în al doilea tur și nu întotdeauna alesul, cel care adună voturile de la unii contracandidați, reprezintă cea mai bună solutie pentru comunitate. Dar și aici ar fi mai multe aspecte de comentat. Știu că, atunci când este vorba despre democrație, nu trebuie să vorbim despre bani. Și, dacă ne referim la democrație, atunci să observăm că, în Statele Unite ale Americii, numărul 1 în lume la acest capitol, orice tip de alegeri se desfășoară într-un singur tur. Oare n-ar fi bine dacă am face și noi la fel?!
– Poate influența Parlamentul, în vreun fel procedura, până la alegeri sau rămâne strict apanajul Guvernului, prin OUG?
Spuneam că avem lege în acest sens, din luna mai 2015. Întrebarea pe care aș adresa-o eu ar fi alta: oare nu se mai respectă chiar nicio înțelegere politică? Comisia electorală a avut președinte PNL, iar PNL-ul a votat legea în unanimitate! Sigur, în aceste zile, președintele Curții Constituționale, domnul Augustin Zegrean, face o declarație care contravine instituției pe care o reprezintă. În 2012, Curtea Constituțională hotărăște, prin Decizie, că legea electorală nu mai poate fi modificată cu mai puțin de un an până la data alegerilor, ținând seama și de recomandarea Comisiei de la Veneția. Ce se întâmplă însă? Se pare că nu se mai ține cont de lege, ci de presiunea Străzii, de declarațiile unor lideri politici, de ideile vehiculate de o anume parte a presei. Avem o regulă constituțională, dar aceasta este ignorată. Cum este posibil ca aceia care au impus votul într-un singur tur, adică foștii PDL-iști, PNL-iștii de astăzi, să îl someze pe Avocatul Poporului să atace legea la Curtea Constituțională?!?! Oare la cine ar trebui să mai apeleze ei ca să-și împlinească dorința? Părerea mea este că abuzurile celor care propun încălcarea Constituției nu le vor aduce satisfacțiile așteptate. E clar că dezbaterea pe acest subiect este o temă de campanie electorală pentru PNL. Doar atât!
– Păstrând registrul parlamentar, dar extinzându-l peste granițe, situația din Republica Moldova reprezintă o prioritate a Parlamentului României în acest moment? Cum credeți că se va rezolva această problemă? Am putea asista la o reeditare a scenariului din Crimeea?
Nu cred că sunt cel mai în măsură să vorbească despre ce se întâmplă în Republica Moldova. Pot spune, însă, că am votat cu tot sufletul acordarea ajutorului financiar de 150 milioane de euro, pentru ca țara să depășească dificultățile în care se află. Din păcate, lucrurile au degenerat în Moldova și Europa pare a fi din ce mai departe de greutățile moldovenilor.
– În ipoteza că vi s-ar pune în față o hartă a riscului pentru România noastră, unde ați pune dvs. stegulețele roșii? Care credeți că sunt riscurile cele mai iminente pentru noi, ca țară, ca județ, în acest an?
Înainte de a căuta influențe externe negative, ar trebui să vedem riscurile din interiorul României și pe cele din județul nostru.De altfel, presupun că cei mai mulți dintre români le văd prea bine. Deci, înainte de a privi dincolo de frontiere, bine ar fi să ne vedem de ale noastre!
Dana OSTAHIE