De trei ori președinte – Dr. Iosif Koszeghi

În luna martie a acestui an, Colegiul Medicilor a intrat în alegeri pentru fiecare structură județeană – consiliul județean și birou executiv -, iar în Neamț, din numărarea voturilor, a rezultat că la cârmă, în următorii patru ani, va fi același președinte, care a condus instituția și de două mandate încoace. Medicul chirurg Iosif Koszeghi. Înainte de a intra în sala de operații, ceea ce face de aproape 40 de ani, dr. Koszeghi a acceptat să ne vorbească despre existența, rolul Colegiului Medicilor și provocările pe care le întâlnește din postura de „păstor” al acestei unități.

– Dle doctor, de ce avem nevoie de Colegiul Medicilor? Ce rol are el?

• Colegiul Medicilor Neamț este o organizație neguvernamentală, una profesională și care, în esență, are rolul de a ridica nivelul de pregătire profesională a medicilor și veghează asupra calității actului medical. Pentru că noi, în relația noastră directă cu pacienții, recepționăm semnalele din teren și, practic, în momentul când un pacient are ceva de spus sau este nemulțumit de felul cum a fost tratat, de rezultatele tratamentului lui, de foarte multe ori el ni se adresează nouă, sub forma unei petiții sau reclamații. Noi luăm cunoștință problemele și formăm o comisie care verifică cele sesizate. În cazul unei specialități care nu are corespondență în Colegiul nostru, apelăm la specialiști care ne pot ajuta. În cazurile delicate, care ne depășesc ca rezolvare, la nivelul colegiului, ne adresăm centrului nostru metodologic, la experții de la Iași și, aici, mai intervine un aspect, în sensul imparțialității. Pentru că, de multe ori, se poate interpreta că suntem părtinitori. Tocmai pentru a evita aceste suspiciuni, apelăm la experți din alte orașe, din centre universitare.

Acesta ar fi unul dintre rolurile noastre. Pe de altă parte, veghem asupra pregătirii personalului medical. Medicii trebuie să acumuleze, anual, 40 de puncte de educație medicală continuă. De ce? Pentru că li se acordă acel certificat de liberă practică numai în momentul când fac dovada că au acumulat punctele, prin participarea la diverse comunicări, conferințe, congrese medicale.

– Cum veghează Colegiul Medicilor din Neamț asupra formării personalului medical?

• Prin ce am făcut noi, aș putea spune că ne numărăm printre Colegiile din România care au furnizat cel mai mare număr de ore de educație medicală, aici, acasă. Am reușit să organizăm reuniuni ale chirurgilor din Moldova, care, în 2015, a ajuns la ediția a 37-a. Pentru un oraș de mărimea celui în care ne aflăm, în comparație cu orașele unde sunt centre universitare, noi am reușit să ne atragem un renume. Am avut onoarea să-i avem ca participanți pe profesorul Irinel Popescu, profesorul Mircea Beuran, fost ministru al Sănătății, care este o mare personalitate. După aceea, președintele Societății Române de Chirurgie, care, de asemenea, a particpat și participă frecvent, profesori din Craiova, Cluj, Târgu-Mureș. La ultima ediție, am avut 40 de participanți, crema chirurgiei românești.

Ei nu vin neapărat din obligație sau pentru acele credite, ci vin din plăcere, vin cu suflet. pentru că am reușit să organizăm evenimente dragi lor, profitând de ce am avut în oraș. Am fost gazde bune, reușind să facem surprize care rămân în minte.

– De unde calitatea de bună gazdă? De acasă, din familie?

• Am preluat și din Ardeal și din Moldova. De loc, eu sunt orădean. În momentul când te străduiești să fii complet, n-are cum să nu-ți iasă. Am preluat ce am trăit în copilărie, pentru că fiecare ducem cu noi o parte din amprenta copilăriei.

 – Aveți două mandate la activ. Conducerea unei instituții precum Colegiul Medicilor presupune o responsabilitate mare, tocmai prin prisma rolului pe care i l-ați evidențiat. Ce v-a determinat să veniți pentru a treia oară în fața colegilor dvs.?

• Am fost printre cei care au contribuit la așezarea pietrei de temelie a noului Colegiu. Efectiv, te leagă sufletește de locurile pe care le păstorești sau în care pui suflet, ca să fie cât mai frumoase, cât mai complete și nu poți să abandonezi atât de ușor ideea că lași una dintre realizările tale fără să te implici în continuare.

– Totuși, cred că, în umbra dvs., ați format și persoane care ar putea să ducă mai departe ceea ce ați început…

• Am avut și grijă să le formez și chiar le-am încurajat și, în sensul ăsta, pot să spun că s-au selectat oameni care, într-adevăr, au făcut foarte multe.

– Ce provocări erau atunci când ați candidat pentru prima dată ca președinte al CMN și ce provocări sunt acum?

• Responsabilitățile sunt, așa cum v-am spus, suficient de mari vizavi de ce intră în atribuțiunile noastre, cu instrumentarea diverselor cazuri care au dus la reclamații la nivelul Colegiului Medicilor, unde trebuie să fii imparțial. Chiar dacă mulți spun că noi ne apărăm între noi. Totuși, în cazul în care cineva greșește, cum s-a întâmplat și în perioada mandatelor mele, am avut și cazuri când s-a ridicat dreptul de liberă practică.

– Câte cazuri au fost?

• Unul singur.

– Ce poate și ce face Colegiul Medicilor pentru atragerea tinerilor medici în spitalele din județ?

• Prin tot ce se petrece în spitalul nostru. Prin toate aceste manifestări pe care le facem noi, indirect, facem un gen de publicitate unităților sanitare din județ. Pentru că se vede că, la noi, se întâmplă ceva în lumea medicală. Din toate județele din țară, chiar cu centrele universitare din țară, ne numărăm printre puținele care au standardul medical pe care îl avem noi. Ca medic, îți dorești să ajungi într-o unitatea sanitară unde să știi că poți să-și desfășori activitatea așa cum ai vrea. Deci, indirect, noi facem un gen de reclamă zonei noastre și spitalelor noastre, prin aceste manifestări științifice.

– Am observat că respectați memoria medicilor care au slujit spitalelor din Neamț, însă ce faceți pentru medicii pensionari?

• În sensul ăsta, încercăm să le facem și niște favoruri. Spre exemplu, nu le percem taxe pentru participarea la conferințe. Banii aceia îi pot folosi în altă parte. Nu sunt mulți, însă este un sprijin.

– Cum caracterizați, în câteva cuvinte, profesia de medic?

• Ca o concluzie: foarte scurtă. Fiecare medic, vizavi de trăirile lui, de emoțiile lui în cazurile mai delicate, lasă fiecărui pacient pe care-l are în grijă o părticică din viața lui. Tocmai din cauza asta, media de viață a medicilor – constatări care se regăsesc în statistici – este mult mai mică decât speranța de viață a omului obișnuit.

– Aveți regrete din această meserie?

• Fiecare medic sau medicina în esență oferă fiecăruia o șansă, doar că nu poate să ofere garanții, pentru că fiecare pacient, în funcție de afecțiunea pe care o are, reacționează în felul lui. De foarte multe ori, ai descumpăniri legate de reacția pacientului. Te gândești la el și după externare. Uneori, acesta se poate abate de la un regim și apoi îți revine. Normal că te nemulțumește că nu a mers așa cum ți-ai fi dorit să meargă. Asta nu depinde noi, e important ca și pacientul să fie cel care ne ajută.

Pe de altă parte, în profesia noastră, spre deosebire de alte multe profesii,

dacă și 5 ani de zile întrerupi informația profesională, te descalifici. Toate acestea presupun, până la urmă, niște sacrificii: familiale, pentru că lași familia ca să mergi la centre universitare, bani pe materiale, nopți nedormite.

Apoi, vorbim despre un stil de viață care trebuie să fie diferit. Nu-ți permiți anumite lucruri. În sensul că, la noi, în orice clipă, poți să fii solicitat la spital, pentru că pacientul pe care l-ai operat are o problemă. Cum ar apărea un medic mirosind a băutură și să se prezinte în fața bolnavului? El trebuie să aibă capul limpede. Inclusiv regimul de viață al medicului este altfel față de al unui om obișnuit.

Acum, nu totul se petrece prin prisma banului, însă, până la urmă, facem parte dintr-o societate europeană. Eu am văzut operații făcute și în Italia, care m-au descumpănit, m-au dezamăgit, din punct de vedere a calității actului medical. Dar de ce noi, ca medici în România, țară europeană, avem un venit pe lună, iar un medic din altă țară europeană are un cu totul alt venit?

* Omagiu pentru medicii de la Spitalul Județean

«O altă inițiativă, care aș putea spune că-mi aparține, este organizarea ”Zilelor Medicale Nemțene”, pe care le facem cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății, primăvara. Despre sediul Colegiului din Neamț, pot să vă spun că este unul dintre cele mai frumoase din țară. Am avut vizita dr. Monica Pop, care a rămas uimită de ce am reușit să facem acolo. Mă refer la faptul că am făcut o galerie a înaintașilor, acolo avându-i pe aproape toți medicii care au activat în județ. Este un omagiu și un semn de respect pentru cei care au slujit sănătății și oamenilor. Am considerat acest lucru important, este și o manifestare a iubirii față de cei care ne-au fost înaintași. Știți că fiecare își face câte o platformă electorală, iar asta a fost una dintre platformele mele electorale, când am candidat pentru prima dată la alegerile în Colegiul Neamț».

* ”Nu pot să fac chirurgia fără Dumnezeu”

– Am observat că sunteți o persoană credincioasă și că nu ezitați, în discursurile dvs. să îl pomeniți pe Dumnezeu. De unde v-a fost insuflată această credință?

• Mi-a fost influențată și din familie, dar, în același timp, am și întreținut-o, pentru că eu cred în dictonul ”Nihil Sine Deo”. Eu nu mă manifest, în sensul să fac paradă, să arăt cât de credincios sunt eu. Trăiesc în mine această credință și, așa cum am citit într-un interviu al profesorului Târcoveanu, de la Iași, care spunea că nu poate să facă chirurgia fără Dumnezeu, același lucru îl afirm și eu. Fără a intra în detalii, pot să vă spun că am întâlnit momente când am realizat existența intervenției divine în actul medical.

Marian TEODOROF