Continuăm seria „Îndrumar creștin la vremuri anevoioase”, de data aceasta cu profețiile despre vremurile din urmă ale Moldovei, făcute de Mitropolitul Varlaam.
Mitropolitul Varlaam s-a născut în jurul anului 1590. Numele său de botez a fost Vasile. Considerat părintele limbii române literare, Sfântul Mitropolit Varlaam a păstorit Mitropolia Moldovei între anii 1632-1653, în timpul domnitorilor Alexandru Iliaș, Miron Barnovschi, Moise Movilă și Vasile Lupu. Numele de mirean al Sfântului Varlaam a fost Vasile Moțoc, acesta provenind dintr-o familie de răzeși din Borcești, județul Neamț.
Încă din tinerețe, a iubit viața monahală, învățând carte la Schitul Zosima, de pe valea pârâului Secu, unde va aprofunda slavona, latina și greaca.
Prezentăm un fragment din proorocirea Sfântului Varlaam, din anul 1600. Acest fragment se referă la modificările genetice realizate la plante, la animale și la oameni în epoca modernă:
„Hiarele pământului și păsările și toate dobitoacele își vor schimba firea lor și vor apărea alte feluri de dobitoace, iscodite după mintea omului, care vor fi slabe la trup și fără de folos.
La vremea cea din urmă, oamenii se vor strânge unii lângă alții, în tot felul de născociri, lepădând truda satului, munca va fi o rușine, rușinea va rămâne un obicei, iar cei drepți vor fi considerați nebuni. Se vor înșela unii pe alții, crezând că asta e legea lui Dumnezeu”.
* Vămile văzduhului în concepția Sfintei Teodora
- Vama a VIII-a, a cametei: Aici se cercetează toți aceia care-și dau arginții cu camătă, agonisindu-și dobânda necurată, lacomii și cei care țin în casele lor lucruri străine (amanetul de astăzi).
- Vama a IX-a, a nedreptăților: În această zonă din Creație, sunt opriți judecătorii nedrepți, care părtinesc pe cei vinovați și osândesc pe cei nevinovați. Rămân în acest plan decăzut cei care au oprit plată lucrătorilor, cei care neguțătoresc cu cântare și măsuri măsluite și toți cei care, într-un fel sau altul, au fost nedrepți și au făcut nedreptate.
- Vama a X-a, a zavistiei și a dușmăniei: ”Acolo se cercetează, cu de-amănuntul, toți aceia care s-au zavistuit unul pe altul, vrăjmășiile, urâciunea, neiubirea de frați și de aproapele, cu feluritele răutăți ce izvorăsc din aceste păcate ucigătoare de suflet. Aici mă întrebau vameșii aceia urâcioși despre ura de frate și neiubirea aproapelui, dar cu îndurările Domnului nostru Iisus Hristos, Dumnezeu, la toate acele întrebări nu m-au aflat vinovată”.
-
Vama a XI-a, a mândriei cu fiicele ei: slava deșartă, lauda, iubirea de sine, obrăznicia, înălțarea cu mintea (orgoliul rațional). „Acolo, diavolii acelei vămi, foarte trufași, cercetează pe toți păcătoșii pentru păcatele de mai sus. Dacă, trufindu-se, n-au dat ascultare părinților trupești ori duhovnicești, de s-au încrezut mai mult în ei decât în Dumnezeu, dacă au disprețuit pe semeni ori s-au mândrit cu știința, cu dregătoria, cu hainele, cu neamul bogat”.
