Generația ”Tot înainte!”

Deviza pionierului: ”Pentru gloria poporului și înflorirea României socialiste, pentru cauza partidului – înainte!”

”Tot înainte, mândrii pionieri/ Fii de bravi eroi/ Pe plaiul românesc/ La școala muncii/ Dobândind puteri/ Comuniști ai patriei cresc./ Sus, mai sus, cutezători/ Sub viteazul tricolor/ România înălțați /Pionieri neînfricați”.

Să devii pionier nu era de ici, de colo. Trăiai niște stări speciale, pentru că nu-i așa, te angajai să-ți iubești țara, notele trebuiau să fie destul de bune, în concluzie, nu era la îndemâna oricui. Vă mai amintiți cum ați devenit pionieri? Eu țin minte perfect. S-a întâmplat în ziua de 20 iunie 1984, elevă fiind la Școala nr. 5 din Piatra Neamț. Era într-o duminică. Am mers cu autocarul, închiriat de la BTT (Biroul de Turism pentru Tineret), la Suceava. Aveam rău de mașină și tot drumul am ținut-o în reprize de vărsături. ”Amețită” de la atâta disconfort, am vizitat cu greu Cetatea de Scaun a Sucevei și Planetariul, apoi am ajuns la Muzeul de Istorie, unde, în cor, am depus jurământul adaptat per grup: ”Noi, elevii clasei… intrând în rândurile Organizației Pionierilor, ne angajăm să ne iubim patria, să învățăm bine, să fim harnici și disciplinați și să cinstim cravata roșie cu tricolor”. Și gata.

La întoarcere, aceleași stări de rău m-au cuprins, dar parcă am rezistat mai bine. De ce țin minte această zi cu precizie? Pentru că seara juca România cu Portugalia, la Campionatul European de fotbal din Franța, unde tricolorii au cedat cu 0-1 și au ratat calificarea în semifinale.

Înainte de a fi pionier, erai șoim al patriei și, după, deveneai UTC-ist. Pionierii purtau cravată roșie cu tricolor, insignă și însemne pionierești și mergeau în tabere gratuite, special organizate pentru ei. Uniforma fetelor se compunea din fustă bleumarin, bluză albă și bască albă, ciorapi albi trei sferturi, iar cea a băieților cuprindea pantaloni bleumarin, bluză albă și bască albă.

* Ample manifestări cultural-sportive

”Mișcarea pionierească” a apărut în anul 1949, fiind subordonată, până în 1966, Uniunii Tineretului Comunist. Apoi s-a constituit în for de sine stătător, primind denumirea de Organizația Pionierilor și având ”filiale” în toate județele țării. La aniversarea a 19 ani de la întemeiere, pe 9 iunie 1968, în Piatra Neamț și Roman au avut loc importante manifestări cultural- sportive.

■Piatra Neamț

«Circa 3.000 de pionieri s-au adunat, dimineață, la Școala nr. 2 Mărăței. De acolo, în frunte cu trompetiștii și stegarii, au străbătut străzile orașului, îndreptându-se spre stadion, unde a avut loc festivitatea cultural-sportivă închinată Zilei Pionierilor. La festivitate au participat tovarășii: Ștefan Boboș, prim-secretar al Comitetului Județean Neamț al PCR și președintele Consiliului Popular Județean, Vasile Dascălu, Constantin Potîngă, secretari ai Comitetului Județean de Partid, Nicolae Acrîșmăriței, Mihai Andrieș, Ioan Diaconu, Dorin Georgescu, Vasile Gherasim, Ioan Jiva, Ioan Lascăr, membri ai Biroului Comitetului Județean de partid, Pavel Pîntea, Ioana Zămoșteanu, membrii supleanți ai Biroului Comitetului Județean de Partid, Dumitru Bîrlădeanu, vicepreședinte al Consiliului Popular Județean, activiști de partid și de stat. În tribune se afla un numeros public, venit să asiste la emoționanta serbare.

Festivitatea a început cu ceremonialul pionieresc. În timp ce, pe catarg, se înălța drapelul tricolor, purtătorii cravatelor roșii au intonat ”Trei culori”. Tovarășul Neculai Vasiliu, președintele Consiliului Județean Neamț al Pionierilor, a dat apoi citire salutului Consiliului Național al Organizației Pionierilor din România. Conducătorilor organelor locale de partid și de stat prezenți la festivitate li s-au înmânat buchete de flori. A urmat apoi o frumoasă serbare cultural-sportivă, la care și-au adus contribuția aproape 1.000 de elevi. Astfel, exercițiile reprizei de gimnastică de înviorare intitulată sugestiv ”Bună dimineața, primăvară!”, au fost executate de aproape 500 de pionieri de la Școala generală nr. 8, exercițiile reprizei de gimnastică pe tema ”Țara întreagă ca o floare”, au fost executate de circa 200 de pionieri de la Școlile nr. 2 și 3. Au plăcut în mod deosebit, prin varitatea și pitorescul lor, dansurile populare, precum și jocurile distractive. Seara, pionierii s-au adunat din nou pe stadion, de data aceasta în jurul focului de tabără».

■Roman

«Și la Roman, pionierii au însuflețit orașul prin manifestările închinate sărbătorii lor. Prezenți pe stadion, ei au înălțat pe catarg drapelul în sunetele maiestuoase ale ”Tricolorului”. Defilarea în rânduri compacte prin fața tribunelor, înscrierea cu trupurile lor, pe gazonul stadionului, a inițialelor – PCR, RSR, a constituit un omagiu plin de simplitate, dar fierbinte și sincer adus partidului și României Socialiste. Cuvintele adresate de vicepreședintele Consiliului Județean al Pionierilor, tovarășul Vasile Vrînceanu, și de către tovarășul Ștefănică Stupu, secretar al Comitetului  Municipal Roman al PCR, au fost primite cu urale și aplauze îndelungi. Apoi, reprezentanți ai unităților de pionieri au dăruit flori celor din tribune.

Entuziasmul, stăvilit câteva minute de gravitatea solemnă a ceremonialului, irumpe din nou, concretizat în programe de gimnastică artistică, întreceri atletice, jocuri sportive. A fost o animație și o voioșie generale, la realizarea cărora și-au adus contribuția pionierii tuturor școlilor din oraș, în frunte cu cadrele didactice. Seara, în parc, s-a organizat un foc de tabără. La lumina acestuia, s-a desfășurat un frumos carnaval, de la care n-au lipsit cântecele și jocurile». (Ceahlăul, marți, 11 iunie 1968)

* 50.000 de purtători ai cravatelor roșii în Neamț în 1971

Trei ani mai târziu, Ziua Pionerilor s-a sărbătorit pe 20 iunie, puțin înainte ca elevii să plece în vacanța mare. Potrivit unor date statistice, în 1971, în Neamț, existau peste 50.000 de purtători ai cravatelor roșii. Titlul de unități fruntașe a revenit Școlilor nr. 2 din Piatra Neamț și nr. 4 din Roman.

În municipiul reședință de județ, după adunarea festivă, în Piața Alexandru cel Bun s-a desfășurat un bogat program cultural-artistic și sportiv «alcătuit din reprize de gimnastică artistică executate cu eșarfe, cercuri, baloane, coșulețe și stegulețe realizate de pionierii de la Școlile generale nr. 1, 2, 3, 4, 8 și 9. Au urmat reprize de piramide executate de pionierii de la Școala generală nr. 12 și dansuri populare executate de formațiile Școlilor 2, 3, 4, 8, 9, 12 și 16. Programul s-a încheiat cu o demonstrație de carturi». (Ceahlăul, iunie 1971).

La Roman, programul a cuprins, în mare, tot demonstrații sportive, cu precizarea că, la sfârșitul programului, stadionul s-a transformat, pentru câteva minute, într-un minirachetodrom, pe care micii constructori de rachete, din cadrul Casei Pionierilor din localitate, le-au prezentat colegilor ultimele ”noutăți”. Ziarul local a găzduit în paginile sale ”miniportretele” a două pioniere fruntașe: Camelia Nistor, președinte de unitate la Școala generală nr. 9 din Piatra Neamț. «Fruntașă a clasei în fiecare an, se remarcă, totodată, printr-o susținută muncă de organizare a acțiunilor pionierești, împreună cu întregul colectiv pionieresc. Așa după cum ne-a mărturisit ”ceea ce am realizat la școala noastră, datorăm întregului activ, tuturor pionierilor din unitate”». A doua, Ana-Maria Curelescu, era președintele unității de pionieri de la Școala Generală nr. 7 Roman. «Are multă inițiativă și fantezie. La nivelul unității, a inițiat și condus acțiuni dintre cele mai interesante: ”De la comuniști învățăm cutezanța”, ”Străzile au amintiri”, ”Recitatori ai versului patriotic”. În același timp, are o prezență activă pe terenurile de sport și în organizarea acțiunilor cu caracter cultural-artistic».

* Ultimii ani de ”zvâcnire” pionierească

La Tabăra Cozla din Piatra Neamț, la mijlocul anului 1989, s-a desfășurat Forumul Județean al Pionierilor, «prilej de minunat bilanț al activității, pe 1988, cât și de adoptare a programelor de perspectivă», după cum afirma profesoara Paraschiva Chiciu, vicepreședinte al Consiliului Județean al Organizației Pionierilor.

«La nivelul anului 1988, Organizația și-a îndeplinit planul de muncă patriotică în procent de 113,56%, recuperându-se materiale refolosibile, ambalaje din sticlă, colectându-se plante medicinale și fructe de pădure în valoare de peste 6 milioane de lei. Unitățile de pionieri din județ au luat spre îngrijire monumentele și locurile istorice din localitățile respective, aici desfășurându-se și importante manifestări educative».

În 1989, s-a sărbătorit pentru ultima dată Ziua Pionierilor. Atunci s-au împlinit fix 40 de ani de la constituirea ”mișcării pionierești” în România.

* Casele Pionierilor și Șoimilor Patriei

Casele Pionierilor și Șoimilor Patriei, spunea conducătorul mult iubit, Nicolae Ceausescu, aveau «o nobilă misiune, aceea de a forma oameni, de a făuri conștiințe».

La Piatra Neamț, prima directoare a Casei Pionierilor a fost Natalia Fărcășanu, sora învățătoarei Aglaia Bucureșteanu și soția profesorului de educație fizică Emil Fărcășanu, de la Școala nr. 2. Casa Lalu, de pe strada Ștefan cel Mare, a primit această destinație în anul 1953. În 1962, învățătoarea Natalia Fărcășanu avea o vechime de 9 ani în conducerea acestei unități, fiind descrisă ca «o directoare cu multă experiență ,care depune mult interes în întreaga sa activitate».

În anul școlar 1961-1962, potrivit condicii de inspecții, Casa Pionierilor din Piatra Neamț funcționa cu 4 secții: secția Educației politice de masă (cabinetul activului pionieresc, biblioteca, camera de jocuri, cercul ”Prietenii cărții”, clubul corespondenților), secția Știință și tehnică (științele naturii, mecanică, lăcătușerie și tâmplărie, mâini îndemânatice și gospodărie, fizico-chimie, foto și audio), secția Artistică (ansamblul de cântece și dansuri populare, formații de cor, orchestră, coregrafie, soliști vocali și instrumentiști, artă plastică, cercul de teatru) și secția Cultură fizică și sport (turism, atletism, șah și alte jocuri sportive).

În 1971, în cele 390 de cercuri tehnico-aplicative din județ, erau cuprinși 7.385 de elevi. Pentru dotarea cercurilor, s-au investit în acel an peste 300.000 de lei. De exemplu, pionierilor romașcani, anul 1971 le-a adus al doilea loc pe țară la concursul ”Radio Prichindel”, «performanță care a venit să se adauge unui alt loc fruntaș ocupat de noi în cadrul concursului republican ”Minitehnicus” (Neagu Florin, Niță Constantin, Bălan Constantin, toți din clasa a VII-a, membrii ai cercului de radio amatori de la Casa Pionierilor, apoi câștigarea dreptului de a reprezenta municipiul la faza republicană a concursului de automoto (Ivașcu Delia, elevă fruntașă la Școala Generală nr. 3). Munteanu Dan, Gîndulescu Petru, Lupu Corneliu, Bărbula Dan ne-au vorbit despre rezultatele obținute de ei și de colegii lor la învătătură, și, bineînțeles, despre cercul de aeromodele în care activează».

În ultima perioadă de viață a ”pionierismului”, în județ erau 2.853 de cercuri tehnico-aplicative și științifice, cu un procent de cuprindere de 75,8%.

* «Am devenit pionieră în 1978, elevă fiind în clasa a II-a, la Școala nr. 2 din Piatra Neamț. I-am avut colegi de clasă pe Cornel Olendraru, actualul director al Uzinei de Vehicule Dacia, și pe artistul plastic Ciprian Istrate. Ne-au înmânat cravata roșie în două serii. Prima grupă a fost făcută la Muzeul de Istorie, iar seria a doua, din care făceam și eu parte, am devenit pionieri în clasă. Să știți că am suferit foarte mult că nu am mers și eu la Muzeul de Istorie. Învățătoare mi-a fost doamna Maria Corfu, cu care țin legătura și în prezent. La fel, cu fiica sa, Irina, medic reumatolog. Dirigintă am avut-o pe doamna profesoară de engleză Marilena Frențiu, viitoarea directoare a Teatrului Municipal din Baia Mare. Pentru noi, era un moment festiv, pe care-l așteptam emoționați. După ce ne-au adresat câteva cuvinte de laudă, ne-au pus cravatele la gât. Colegii mei mai slabi la învățătură nu au fost făcuți pionieri» – Florentina Buzenschi, muzeograf la Muzeul de Etnografie Piatra Neamț.

* «Mi-amintesc cu plăcere de acele momente. M-am aflat printre primii trei elevi din clasă pe care i-au făcut pionieri. N-am lăcrimat, a fost un moment solemn, pe care mi-l doream. A însemnat ceva deosebit. Am fost foarte bun la învățătură, premiant tot timpul. La Școala nr. 1 din Roman, actuala ”Vasile Alecsandri”, am avut-o învățătoare pe doamna Georgeta Hură, un om special. Eram cuminte și tocilar. Deja eu în clasele a VII-a și a VIII-a studiam Integrala Shakespeare. Am activat în cadrul cercurilor de electronică și automodelism de la Casa Pionierilor din Roman și frecventam și cenaclurile de la Casa de Cultură ”Cezar Petrescu” și ”Panait Mușoiu”, de la Biblioteca Municipală. Acolo am văzut-o pe Nina Cassian» – prof. dr. Viorel Stan, inspector școlar general ISJ Neamț.

* «Am trăit această clipă în anul școlar 1983-1984, în clasa a II-a, la Școala nr. 8 din Bârlad. Am fost cuprins de o stare de însuflețire puternică, era o ”distincție” pe care o așteptam. Din rândurile celor mai buni pionieri se selecționau viitorii comandanți de grupă, detașament și unitate. Aurora Calistru a fost învățatoarea mea de la Bârlad. UTC-ist nu am mai ajuns, pentru că a venit revoluția. La Casa Pionierilor m-am înscris la cercurile de tenis de masă și la muzică, unde am studiat chitara, însă fără succes» – Lucian Micu, viceprimarul municipiului Roman și președintele echipei feminine de handbal HCM Roman.

* PARTIDULUI

Ca apele cântând spre largul mării

Noi te urmăm pe drumul drept, deschis.

Lumina ta încinge fruntea țării,

Cuvântul tău e și oțel și vis!

(pioniera Mariana Stan, elevă în clasa a VII-a A (1971), Școala Generală nr. 8 Roman)

Ana MOISE