GALERIE FOTO CEAHLĂU: Turism european cu gunoaie românești și rulote nemțești

Ploile torențiale de sâmbătă seara au „picat” numai bine, pentru a „spăla” fața turistică a zonei simbol a județului. Gunoaiele lăsate cu generozitate pe malul lacului Izvorului Muntelui (și nu este vorba doar de eternele peturi, ci despre tot felul de deșeuri) au ajuns în apă. Spre „încântarea” grupului de turiști nemți, care au ajuns noaptea la Ceahlău, și-au așezat rulotele la locul lor și dimineață au început să filmeze și să se întrebe de ce vor „sălbaticii de români” să intre în Spațiul Schengen. La rândul lor, alți turiști, unii veniți să asiste la un festival de caiac, se uitau cu același dezgust către lac, discutând despre cartea de vizită a județului.

De ani de zile, covorul de peturi care invadează lacul se dovedește o piatră de încercare pentru autorități. Și cu toate că există atâtea instituții cu atribuții în protejarea mediului, fenomenul pare de nestăvilit dintr-un motiv simplu: se acționează mai des asupra efectelor decât a cauzelor. Se investesc bani în curățarea apei, se încheie contracte (unele discutabile) cu firme care să adune peturile, dar nu sunt trași la răspundere în niciun fel cei care le aruncă peste tot, așteptând să vină apa mare și să le „ducă la vale”. Și cum în toată lumea asta, civilizația s-a instituit cu măsurile coercitive la vedere, este de așteptat că și la Ceahlău sau la Borca în momentul în care este amendat, primarul sau viceprimarul să meargă direct la „gospodarul” care duce gunoaiele pe malul apei și să-l ia la întrebări. Dar acest lucru nu se întâmplă, pentru că în județul Neamț nimeni nu întreabă Garda de Mediu câte amenzi a dat în zona respectivă și nici ce măsuri au luat cei de la SGA sau de la Hidroelectrica. Și, mai ales, nimeni nu deranjează primarii, care sunt primii responsabili de curățenia localităților pe care le păstoresc. În schimb, se fac ședințe, planificări, grafice și rapoarte, pentru ca măcar pe hârtie să se arate că s-a muncit. Deși, în teren, peisajul este același de foarte mulți ani.

De dată recentă, în martie 2016, când clostridiile deveniseră vedete la nivel județean, s-a mai făcut o… ședință și s-au stabilit măsuri pentru comunele Farcașa, Borca, Poiana Teiului, Grintieș, Ceahlău și Hangu , unde existau uriașe depozite de gunoi menajer pe absolut tot cursul Bistriței, Bistricioarei și afluenților lor. Între timp, grație măsurilor prompte luate, situația s-a „îmbunătățit”, în sensul că în apa lacului pot viețui armonios nu doar clostidrii, ci și vibrioni holerici, de exemplu, care încet, încet vor curge natural spre rețeaua de apă potabilă a orașului Piatra-Neamț. Cel mai probabil va urma o nouă ședință a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, la care vor participa aceiași oameni plictisiți, neinteresați de turism decât la nivel declarativ și absolut insensibili la rezultatele analizelor apei de la robinet. În fond, la Prefectură, Consiliul Județean și Garda de Mediu se bea numai apă plată. Cumpărată din bani publici. (Cristina MIRCEA)