La Școala Gimnazială de la Hangu, valurile concursului organizat de Ministerul Educației pentru ocuparea funcțiilor de directori de școli nu s-au potolit. Joi, 12 ianuarie, multe dintre cadrele didactice ale școlii amintite nu au știut să ne spună cu exactitate cine este cel care le „păstorește” școala în acest moment. Totul a pornit de la modul cum Inspectoratul Școlar a ținut cont de voința consiliului profesional în momentul când a numit un nou director.
Școala a fost condusă de profesorul Silviu-Florinel Samoilă, director numit cu delegație, începând cu acest an școlar, ca urmare a ieșirii la pensie a fostului director. După spusele profesorilor, pare-se că tânărul director, în vârstă de 37 de ani, s-a descurcat exemplar la cârma școlii, doar că organizarea concursului l-a scos în afara jocului. Motivul? Acesta nu a participat la concursul pentru ocupare funcției de director, pentru că nu este membru în Corpul Național de Experți al Managementului Educațional, condiție obligatorie pentru înscriere. Până aici, nimic deosebit.
Cum nu era un director rezultat în urma concursului, a revenit Inspectoratului (consiliului de administrație, să fim bine înțeleși, pentru că am fost asigurați că nici măcar nu încearcă să sugereze vreun nume, Doamne ferește!) să facă numirea. În acest caz, așa cum s-a întâmplat și în alte situații similare, din alte școli ale județului, s-a trecut la consultarea consiliului profesoral. Vocea consiliului l-a scos în față tot pe directorul Samoilă, că oamenii se pare că au încredere în el. Reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean Neamț nu l-au validat pe Samoilă din motive de încălcare a metodologiei și s-au orientat spre o altă persoană din școală. Semn că Școala Gimnazială Hangu nu este Liceul ”Vasile Conta”, unde au putut fi numiți chiar oameni care au picat concursul, cu precizarea că acest lucru s-a întâmplat după schimbarea ministrului. Cea numită a fost învățătoarea Steluța Manolache. Numai că derogarea din 6 ianuarie, venită cu „autograf” de la noua conducerea ministerului, a produs un soi de „hocus-pocus” neașteptat. Directoarea nou-numită, care n-a apucat să-și intre bine în rol, și-a depus demisia (din motive medicale, după cum ne-a declarat), miercuri, 11 ianuarie, iar acum toată lumea așteaptă formula magică a Consiliului de Administrație a ISJ Neamț. Cum mai sunt oameni care au candidat pe diverse liste (învățători sau chiar din alte domenii de activitate, că nu mai contează, carnetul de partid poate înlocui orice alte competențe), poate se aduce un director de import, ca să fie mână de fier și să ducă voința inspectoratului în teritoriu.
Până una-alta, unitatea de învățământ, chiar și în absența unui director demisionar, pare că poate fi condusă și de secretara instituției, o persoană care ne-a oferit cu amabilitate o radiografie succintă a școlii de la Hangu.
Am încercat să aflăm părerea Inspectoratului Școlar Neamț despre această demisie. Inspectorul general Viorel Stan ne-a spus că ”nu știe nimic despre demisie”, iar doamna general adjunct ne-a spus că ”acest tip de documente sunt doar la mapa generalului”. Asta în condițiile în care directoarea demisionară își depusese demisia din data de 11 ianuarie, adică acum câteva zile. Este un semn că la nivelul instituției se analizează cu responsabilitate, profesionalism și celeritate problemele apărute în teritoriu.
Marian Teodorof
Valentin Bălănescu
Un comentariu
Să înțelegem: Inspectoratul școlar n-a numit în august oameni răi, sau proști!
A numit oamenii cei mai buni pe care îi știa, în primul rând gospodari, harnici, respectați în comunitate, buni profesioniști, având experiență și în munca la catedră, și în relațiile cu colegii și părinții. Nu-i de mirare, sarcina unui director nu-i ușoară, mai ales la școlile sărace, sau îndepărtate de orașe, iar de priceperea lui depinde mult bunul mers al școlii!
Încă de la Marele Ministru, Spiru C. HARET, directorul de școală a fost ca și coloana vertebrală a învățământului, iar cei mai bătrâni știu că, unde mai stau școlile bunicilor, tot de acest mare ministru și educator al poporului pornite, alăturea de școală era și Casa Directorului, fiind Directorul pentru Școală ca și Preotul pentru Biserică, cel mai harnic Lucrător și Luminător!
Câte școli nu au avut același director ani buni de zile, păstrat și prețuit de orice guvernare, ca piatră de temei și om de încredere…
Doar că, vara asta se învrăjbiră liberalii cu aceia care creșteau iar în încrederea poporului, așa că au căutat cale să buimăcească oamenii simpli cu ocară și minciună despre cei din fruntea acestora.
Pe Dragnea îl vopsiră vinovat, că de ce chema Poporul la votare?
Iar pentru Ponta căutară să-l scoată că propria lui muncă, ceea ce a făcut dânsul la Curtea Internațională, când a descris-o mai pe urmă, ar fi copiat de pe la alții. Și găsiră pe-unul, Dumitru, care a tot schimbat comisii care ziceau că n-are cum copia omul când scrie despre propria lui înfăptuire, până găsi pe unii, care spuseră că la descrierea a ce fusese înainte de dânsul, unde a pus părerile altora, că de ce n-a pus chiar pe loc că părerea lui Popescu e a lui Popescu, și doar la sfârșit o scris că părerile alea, de la Popescu erau luate, și-l vopsiră și pe Ponta cu ocară.
Iar pe Dumitru ăsta, ca răsplată, l-au pus ministru peste școli, deși când el a fost trimis la țară profesor, pe vremuri, chit că era în al doilea sat de București, a fugit ca dracul de tămâie, că după doi ani era la Casa Pionierilor, în oraș, iar după încă unul drept la facultate, să predea filosofia inginerilor…
Iar Dumitru ăsta, văzându-se minstru, se repezi și-i scoase dintr-odată pe toți directorii din funcție, zicând, cum îl învățaseră liberalii, că toți directorii ar fi cu Dragnea și cu Ponta.
Și ca să scape de tot de dânșii, puse să se facă un concurs îi spunea el, da în batjocură, ca la neoameni!
Auzi ce cerea el de la educatoare și învățătoare, doar ca să se înscrie:
Nu doar facultate, nici nu se uita la asta, cum nu întrebă nici de zugrăvit, cine-o adus de la oraș manualele copiilor sau care e legea, nu, le ceru direct doctorate, școli după facultate, școli în afara țării, funcții la ministere sau inspectorate, cărți publicate, funcții în proiecte europene… Cine n-avea patru doar din astea, pomenite aicea, nici că se putea înscrie.
Apoi mai și râdea de dânșii, făcându-i, cu liberalii și ziariștii lor, ba „repetenți”, ba „picați”, ba „prost pregătiți”, ba „nepricepuți”, așa și-au bătut ei joc de oamenii care au muncit o viață pentru școală, că stăteau umiliți și plângând oameni cu părul alb și mâna crăpată de creta cu care au învățat pe inginerii, doctorii și chiar și pe liberalii ăștia! Păi, de la Moș Ion Roată, cel scuipat de boier, n-a mai fost așa rușine și ocară pe capul unor oameni buni și nevinovați…
Apoi, cu cei care au izbutit totuși să se înscrie, cam jumătate,le puse întrebări de se cruciră, cică „ce n-are măgarul, coamă sau copite”. Că după Dumitru, măgarul n-are coamă, că și el are părul scurt la spate…
Dar, dacă au apucat să se înscrie, nu-i poți păcăli chiar așa pe directori, se descurcară și mai toți trecură.
Dar ei sunt numai jumătate.
Pe cine pui în rest?
Școlile și inspectorii tot pe cei puși în vară i-ar fi vrut, dar Dumitru, știind că puțini se vor putea înscrie și doritor să aducă alții, a pus articolul 24, că decât cel neînscris, oricât de bun și de harnic, neapărat trebuie să fie altul.
Dumitru, cu liberalii, căzu la alegeri, dar legea lui rămase, iar Iohannis a tras cât a putut să nu-i lase pe cei aleși de popor la alegeri.
Așa că doar acu, de Bobotează avurăm în sfârșit oameni noi, care să schimbe ce se mai putea face, adică măcar unde-or mai fi rămas școli fără nici un director nou, că sunt prea grele și nu se-ncumetă nimeni, măcar acolo să-l lase, pe cât a mai rămas din an, pe cel ce sfințise locul cu truda lui până să vină Dumitru să le batjocorească pe toate…!