Prima întâlnire a administrației publice locale cu reprezentanții asociațiilor de proprietari din Roman a avut loc în urmă cu două săptămâni. Tema a fost creșterea costului salubrității. Atunci, primarul Lucian Micu nu a reușit decât să explice oamenilor că prețul efectiv al ridicării gunoiului în Roman nu se schimbă, iar scumpirea vine din taxa de mediu, de 80 de lei/tona de deșeuri (taxă de mediu prevăzută prin proiect), la care se adaugă taxa de depozitare instituită de Consiliul județean, cel care administrează încă depozitul de la Girov. Administratorii și președinții asociațiilor de proprietari nu au reținut din explicațiile primarului decât că ”Guvernul și Consiliul județean au scumpit gunoiul” și că ”Așa nu se mai poate!”
S-a programat o nouă întâlnire, la care să participe și operatorul de salubritate (SC Rosal) și ”cineva de la Consiliul județean”. Acea întâlnire a avut loc marți, 23 mai, și la ea au participat administratorii asociațiilor de proprietari, primarul Micu, directorul firmei Rosal, Ionel Ciocan, iar din partea Consiliului județean Mihaela Popa, manager de proiect la Managementul integrat al deșeurilor. Primarul a deschis ”ostilitățile”, reiterând ideea că, dacă instituția județeană ar fi scos la licitație zona Roman, ar fi funcționat stația de sortare de la Cordun și, atunci, cantitatea de gunoi depozitată de Roman la Girov ar fi fost mai mică și, deci, și costurile mai mici. A pasat, apoi, microfonul doamnei Popa, care, până să fie întreruptă de mai mulți administratori, a apucat să spună că, de fapt, Consiliul județean a scos de mult zona la licitație, că licitația a avut loc, dar că a fost contestată și că s-au pierdut doi ani și jumătate prin instanțe. Asta nu a ajuns la auditori, ei aveau întrebările lor, pe care le puneau mai mulți deodată, neașteptând răspunsurile… Spicuim din ”intervențiile din sală”: ”Da’ Consiliul județean nu contribuie cu nimic la plata gunoiului?”… ”Da’ la București cât costă gunoiul?”… ”Da’ la Piatra Neamț de ce costă mai puțin?”… ”Da’ la Piatra de ce cară gunoiul o firmă din Cluj?”… ”Ei, dacă nu vrea Consiliul județean să facă nimic pentru noi, o să facem noi demersuri să se micșoreze taxa asta.” … ”Dacă nu ne ajută cu nimic, de ce mai avem Consiliu județean? Ce faceți dumneavoastră acolo, doamnă? Stați la cafele prin birouri pe banii noștri?” etc., etc.
După ce o doamnă administrator a declarat că, la ea în asociație, se colectează gunoiul selectiv și anume ”fac o selecție selectivă, cartoanele la cartoane, plasticul la plastic”, intervențiile din sală s-au axat pe cantitatea pe care Rosal ar încasa-o de la populație. S-a spus că, la plata salubrității, Rosal ia în calcul o cantitate de 100 de kg de gunoi de persoană pe lună. Directorul Ciocan a explicat, chiar de mai multe ori, că baza de calcul este 0,1 dintr-un container, adică 2,5 kg de gunoi de persoană pe lună, dar nu au fost semne că ar fi convins pe cineva.
Doamna Popa a pomenit și de o altă etapă în managementul deșeurilor, anume amenajarea punctelor de colectare subterane, amenajare pe care o va face Consiliul județean… În loc să fie bine primită, oferta CJ a stârnit o indignare cvasiunanimă (”Ei, na, asta ne mai lipsea, să mai cobor și în beci ca să duc gunoiul…”)
Una peste alta, o acțiune care a ilustrat perfect modelul dialogului surzilor. Atât că acei cu adevărat surzi se înțeleg; prin semne, dar se înțeleg.
(D.A.)