Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) își exprimă îngrijorarea în legătură cu identitatea… lingvistică a celor doi copii ai medicului pietrean Camelia Smicală. Concluzia se desprinde dintr-un răspuns întocmit de MRP la o interpelare a deputatului PNL de Neamț, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, datat 31 mai 2017.
“În luna februarie, Andreea Păstîrnac, ministrul pentru românii de pretutindeni, a primit-o în audiență pe E.S. Paivi Pohjanheimo, Ambasadoarea Finlandei în România, întrevedere în cadrul căreia a fost reiterată îngrijorarea statului român față de situația celor doi minori și preocuparea față de menținerea identității lingvistice a acestora“.
De asemenea, “la 11 mai, ministrul pentru românii de pretutindeni a participat la o întâlnire de lucru cu domnul Kari Tolvanen, președintele Comisiei pentru afaceri juridice din Parlamentul finlandez, și doamna Eva Biaudet, vice-președinte. În cadrul discuției a fost abordată problematica respectării drepturilor și libertăților tuturor cetățenilor europeni, cu accent pe acest caz și pe posibilitățile de cooperare în vederea menținerii legăturii dintre cei doi minori, dar și cu familia, și, implicit, cu originile lingvistice românești“.
Concluzia formulată în materialul semnat de doamna Andreea Păstârnac: “Luând în considerare faptul că nu există date și informații concrete, clare, din partea autorităților finlandeze că solicitările au fost puse în practică până în prezent, în vederea asigurării respectării drepturilor și libertăților celor doi minori, MRP subliniază importanța ca aceștia să aibă un profesor de limba română, precum și inițierea unor acțiuni prin care să se obțină acordul ambilor părinți ca aceștia să participe la diverse activități extra-curriculare desfășurate în limba română, în cadrul asociațiilor reprezentative românești din Finlanda (precum Asociația Finlanda-România din Tampere)”.
“Interesul superior al copiilor” și vizite ale mamei după program
În același document, MRP a realizat o sinteză a demersurilor inițiate în cazul medicului Camelia Smicală:
“În Republica Finlanda ne confruntăm cu un caz de preluare a copiilor din custodia părinților, ca urmare a divorțului acestora. În urma căsătoriei din 2005 a Cameliei Smicală cu Petri Jalaskoski, cetățean finlandez, au rezultat doi copii, Mihai și Maria, născuți în 2006, respectiv 2008. Cei doi minori dețin dublă cetățenie și se află, din septembrie 2016, în Centrul de Asistență Socială din Tampere, iar mama are drept de vizită, conform unui program stabilit de serviciul social. Camelia Smicală a atacat hotărârea curții judecătorești finlandeze din 1 noiembrie 2016, prin care se menținea instituționalizarea minorilor, măsură susținută de autoritățile finlandeze în baza «interesului superior al copiilor». În prezent, cazul se află în litigiu înaintea Curții Administrative Supreme din Finlanda, ultima jurisdicție internă în acest domeniu. De asemenea, Parchetul finlandez a demarat o procedură penală împotriva doamnei Smicală Jalaskoski cu 4 capete de acuzare: încălcarea legislației privind accesul la datele cu caracter personal, rezistența cu violență la executarea unei hotărâri judecătorești, calomnie și insultă”.
Ambasada României a monitorizat procesul Cameliei Smicală
În documentul MRP se mai precizează că ambasadorul României la Helsinki, Răzvan Rotundu și consulul Silviu Jipa au participat la prima audiere în cazul penal al Cameliei Smicală. “Ambasada nu are calitate procesuală, ci urmărește procesul în conformitate cu prevederile Convenției de la Viena cu privire la relațiile consulare (1963). Conform informărilor Ambasadei României de la Helsinki, procesul s-a desfășurat, în general, în conformitate cu prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului privind garantarea de către statele părți a unui proces echitabil. La 28 aprilie 2017, Tribunalul Tampere a pronunțat, în primă instanță, o hotărâre de condamnare a doamnei Camelia Smicală Jalaskoski la 6 luni de închisoare cu suspendarea executării pedepsei, pentru primele două capete de acuzare: accesul neautorizat la date cu caracter personal și rezistența cu violență la executarea unei hotărâri judecătorești (pentru celelalte două capete de acuzare doamna Smicală a fost achitată). Decizia nu este definitivă și poate fi atacată la o instanță superioară”.
Ambasada din Finlanda consideră chiar că și-a depășit atribuțiile pe alocuri (“Ambasada consideră că a luat toate măsurile pe care le putea lua în actualul context, oferind asistență mult peste nivelul obișnuit al practicii la nivelul misiunilor diplomatice din Finlanda”), mai ales că “reprezentanții misiunii diplomatice nu pot oferi consultanță cu privire la procedurile legale din țara de reședință, nu pot interveni în proces și nu pot avea acces la dosarul cauzei”. (M. CONSTANTINESCU)
