Două familii din Gârcina au găsit aici teren fertil pentru ideile lor și au dezvoltat mici afaceri proprii, inspirate fiind de experiența și exemplul Occidentului. Acești oameni au dovedit că da, se poate ca românii plecați afară să se întoarcă în țară cu idei frumoase și capitalul necesar pentru a le pune în practică, pentru a le transforma în afaceri de succes. Cele două familii de producători au fost prezente zilele trecute, la Bicaz, la o întâlnire a producătorilor din mediul rural, organizată de GAL Ceahlău.
Acolo și-au promovat public cele meșterite – lactate, în primul caz, ulei de nucă, nerafinat, natural, în cel de-al doilea.
* ”Bucuria noastră e mare când vedem oameni care inițiază activități economice tradiționale”
”La noi, la Gârcina, sunt numeroase posibilități de dezvoltare a unor mici unități economice, iar arealul montan oferă condiții excelente și pentru creșterea animalelor”, declară ing. Aurora Lazăr Balan, primarul comunei Gârcina. ”Dacă ar fi să mă refer numai la obținerea uleiului de nucă, producătorul și-ar putea dezvolta activitatea, atâta vreme cât uleiul obținut are căutare. Și ar trebui să aibă, fiindcă are calități excepționale, un procent ridicat de unități nutritve și, nu în ultimul rând, uleiul de nucă este și un medicament naturist foarte bun. Din păcate, în toate satele noastre s-au pierdut multe tradiții, meșteșuguri practicate la nivel local. Noi am vrea să le înviem pe toate, dar va fi foarte greu. La sate, se observă și resimte lipsa forței de muncă. Dacă, în anii de după 1989, aveam un număr mare de oameni, specializați în toate domenii de activitate, acum cauți cu lumânarea un cioban, un fierar, un cojocar, un croitor…! Asta se întâmplă în lumea satului. În industrie, lucrurile sunt la fel de grave, pentru că nu mai avem specialiști. Poate și de aceea bucuria noastră este mai mare, când vedem că unii oameni, unii chiar foarte tineri, inițiază activități economice tradiționale, tocmai acelea pe care noi, cei de o anumită vârstă, le-am prins în anii tinereții. Consider că este important ca toate administrațiile publice locale să ajute oamenii cu inițiativă, cei care, în fond, duc la dezvoltarea mediului rural”, a adăugat primarul Aurora Lazăr Balan.
* Cașcaval marca Miron
Despre familia Roxana și Constantin Miron, din satul Cuejdi, prea multe lucruri nu se știu în afara comunei Gârcina, însă acest lucru este pe cale să se schimbe. Cei doi au lucrat în Italia, la o unitate care creștea animale și producea brânzeturi. Au învățat meserie acolo, apoi au venit în țară și s-au apucat de treabă.
Povestește Roxana Miron: ”Noi producem patru feluri de cașcaval – cu sămânță de ardei iute, cu lămâie, în vin și cașcaval normal. Avem 300 de oi și, deocamdată, nu facem parte din nicio organizație a producătorilor. Suntem pe cont propriu. Pentru întâlnirea de la Bicaz, am fost sunați de domnul Cernat, de la GAL Ceahlău. A vorbit doamna primar despre noi, cum facem produse și ne-au invitat la sărbătoarea producătorilor nemțeni. Avem această afacere de anul trecut, an în care am cumpărat și oile. Au fost achiziționate în două tranșe, odată 200 de capete, iar diferența pe parcurs. Nu am avut o tradiție în oierit, în familie, însă am lucrat 13 ani în Italia. Asta am făcut acolo. Am crescut animale și am participat la producerea cașcavalului. Practic, de acolo am venit cu tehnologia pe care o folosim astăzi. Recunosc, am învățat rețeta producerii cașcavalului în Italia, iar acum o punem în practică aici, la Gârcina”.
* Uleiul de nucă sau cum să scoți ce-i mai bun din natură
Analizele făcute de specialiști au demonstrat că un nuc aflat la maturitate produce unități nutritive mai valoroase și mai numeroase decât cele aflate, de exemplu, în laptele obținut de la o bovină, în cursul unui an. Acest aspect a fost evidențiat, în ultimele decenii, și de rezultatele nutriționiștilor, precum și de cei care se ocupă de farmacia verde. Tocmai de aceea, Maria și Ioan Corfu, din comuna Gârcina, au cumpărat ce le trebuie ca să scoată ce-i mai bun din nuci.
”Storcătorul l-am achiziționat din Franța. La ce am văzut noi acolo, este unul de producție medie, pentru că nu am avut bani pentru unul mai mare. Am fost în Franța, cu ocazia unui schimb de experiență, pentru înfrățirea Gârcinei cu o comună din această țară, respectiv Vailly Sur Sauldre. Am văzut acolo cum se poate obține uleiul și mi-am dorit să obțin și eu, acasă, la Gârcina, un astfel de produs. Prin presare, se pot obține circa 500 grame de lichid, din 1.000 de grame de fruct, însă pe fundul vasului unde este ținut lichidul respectiv se depune o pastă, care reprezintă reziduurile. Cei care lucrează cu cantități mari au filtre speciale pentru îndepărtarea pastei. Uleiul de nucă reglează tensiunea arterială, este un bun pansament gastric, scade colesterolul, fiind folosit și în anumite afecțiuni ale pielii. Noi am obținut cam 50% ulei dintr-un kilogram de nucă. Din cauza prețului foarte mare la de miez, nu știm dacă vom reuși să facem, cu adevărat, o afacere. Miezul de nucă este foarte valoros, este foarte cerut pe piețele din Franța. În prezent, România exportă aproximativ 80% din producția de nucă obținută în cursul unui an. Asta este dovada că nu știm să ne apreciem produsele naturale, pe care le obținem în livezile noastre”, spune Maria Corfu.
În arhaicul sat românesc, tradiția impunea fiecărui gospodar să aibă în fundul grădinii sau în curtea casei un nuc mare, care să dea umbră vara, dar și miezul de nucă atât de trebuincios gospodinelor la gătitul bucatelor tradiționale pentru sărbătorile religioase de peste an. Despre proprietățile terapeutice ale nucii nu încape discuție acum, s-au scris mii de volume și ar mai fi încă pe atât de scris. Din păcate, nucetele – marile livezi cu nuci – din România sunt pe cale de dispariție.
