În Piatra Neamț, transportul în comun nu a fost niciodată gândit ca o activitate rentabilă pentru firmele consiliului local sau județean, în cazul acesta Troleibuzul SA. De aici și lipsa unei perspective economice pentru societățile publice care s-au ocupat de acest gen de activități, care nu s-au arătat interesate de dezvoltare sau proiecte de viitor, singurul efort real fiind calculul bugetului anual, în care subvenția ocupa locul principal. Investițiile s-au făcut mereu cu ajutorul Primăriei sau al Consiliului Județean, care trimiteau agamani și membri în CA-uri în funcție de cine conducea în acel moment instituția. La fel cum se întâmplă peste tot, în țară și nu numai. La un moment dat, a mai fost creată o instituție parazitară, ADI Urbtrans, care, în afară de a organiza niște licitații formale și de a întocmi niște documente, nu a reușit să atragă niciun cent pe programe europene, pentru că nici măcar nu a încercat. În schimb, a dat salarii babane unor politicieni trimiși acolo pentru reșapare și meritată îndestulare. De fapt, singura rațiune de a fi a Urbtrans, la vremea respectivă, a fost de a scăpa Primăria Piatra Neamț de plata subvenției și transferul obligației către Consiliul Județean.
* Să dăm la popor, dar să nu plătim
În prezent, subvenția în Piatra Neamț este o minciună numai bună pentru politicienii care își fac imagine. În același timp, ea creează reale probleme societăților care prestează servicii de transport. Până în luna martie 2017, gratuitățile acordate de Primărie pentru transportul pensionarilor cu venituri mici, al veteranilor, al elevilor care se încadrau în anumite criterii, nu costa municipiul Piatra Neamț niciun leu, pentru că așa s-a hotărât, la un moment dat. S-a stabilit costul per abonament, după care s-a conchis, sec, că plata se face de Urbtrans, asociație din care municipiul Piatra Neamț face parte. În acest moment, potrivit unei HCL din martie 2017, plata subvenției se face de la bugetul local, la valoarea de 15 lei/abonament. Prețul unui abonament pe troleu este de 60 de lei. Diferența de 45 de lei/abonament se pierde undeva în calculele economiștilor. Întrebarea simplă este cine plătește această diferență.
Răspunsul, până acum, venea firesc: plătește Consiliul Județean!
De ce plătește județul diferențele de cost pentru niște gratuități acordate de Consiliul Local Piatra Neamț? Răspunsul nu-l are nimeni, iar o justificare economică nu există, de niciun fel.
* 60 lei – costul unui abonament la Troleibuzul.
15 lei plătește Primăria Piatra Neamț pentru gratuitățile acordate.
45 lei ar trebui să plătească Urbtrans, ca diferență.
1,3 milioane lei este diferența pentru 1.800 de gratuități.
Cine își asumă suma?
La un moment dat, în vremuri galben-oranj, s-a găsit această modalitate de a da bani de la județ, pentru că șeful de la municipiu era șeful celui de la județ, din punct de vedere politic. Și lucrurile au rămas așa, pentru că bravii funcționari cu răspunderi de la CJ Neamț nu au avut curajul de a protesta. Ca de fiecare dată, au căutat să-și mulțumească șefii și să caute scăpări în lege, care să le satisfacă dorințele. În felul acesta, în timp, milioane de lei au plecat de la Consiliul Județean spre Troleibuzul.
* Consecințele unei gândiri antieconomice
Pentru Troleibuzul SA, principalul transportator care are povara gratuităților pe raza muncipiului Piatra Neamț, problemele de finanțare apar și din cauza golului produs de diferența dintre costul real al abonamentului și costul suportat de Primăria Piatra Neamț.
Potrivit unui răspuns oficial al Primăriei Piatra Neamț, în perioada aprilie-septembrie 2017, Troleibuzul a facturat 229.845 lei. Un calcul simplu arată că diferența până la prețul real al abonamentului este de 690.000 lei!
Întinzând perioada la un an, se ajunge la peste 1,4 milioane lei noi, sumă imensă pentru orice societate. Făcând o echivalență, vorbim despre 14 rate de leasing pentru autobuzele noi de la Troleibuzul, care circulă acum în oraș și care sunt apreciate de toată lumea.
De ce acceptă o societate comercială o asemenea situație?
În primul rând, pentru că, ani de-a rândul, nimeni nu și-a pus problema rentabilității, după cum am mai spus. În al doilea rând, pentru că, pe linie politică, se dădeau bani de la județ și lucrurile mergeau înainte.
Anul acesta, Troleibuzul se află sub o dublă presiune. Pe de o parte, s-a confruntat cu scăderea subvențiilor de la Consiliul Județean, care-și dorește eficientizarea activității și scăderea cheltuielilor, iar pe de altă parte intervine necesitatea de a încheia anul obligatoriu cu profit, pentru a fi eligibil eventualul proiect propus pentru reabilitarea și modernizarea transportului ecologic în zona Piatra Neamț. Poate societatea să termine anul măcar cu 1 (un) leu profit? Este greu de spus, în condițiile în care numai pe gratuități gaura este de peste 1,4 milioane lei și când, practic, a fost obligată să accepte aceste pierderi, prin contractul pe care îl are semnat cu ADI Urbtrans.
* Bâlbâielile de la Urbtrans – cauza tuturor problemelor
Pentru Troleibuzul, Urbtrans reprezintă un coșmar administrativ. Anul trecut, s-a ajuns la un adevărat conflict, generat de nesemnarea contractului de gestiune în forma veche, apoi de semnarea lui și de neaplicarea tuturor prevederilor. S-a ajuns chiar în instanță, deoarece, în luna ianuarie, nu a existat un act adițional care să permită plata subvenției. O să vă întrebați din nou de ce. Simplu: pentru că nimeni de la Urbtrans nu s-a uitat pe contract, că vedea, atunci, prevederile care-i obligă să achite lunar diferențele de tarif acordate.
Este incredibil cum cei din Adunarea Generală de la ADI Urbtrans a fost de acord ca asociația să plătească în locul unităților teritorial-administrative sumele prinse în contractul cu Troleibuzul. Logica elementară arată că ori n-au citit contractul – lucru care nu este de mirare -, ori nu au fost conștienți de ce au citit. ADI Urbtrans stă, în acest moment, în trei oameni – un director, un director adjunct și un director economic – și cu greu încasează bani suficienți pentru a le plăti salariile.
Singura soluție pentru Troleibuzul este să denunțe contractul cu Urbtrans privitor la diferențele de tarif pentru abonamentele ”gratuite” și să ceară plata acestor diferențe, potrivit articolului 8, punctul 6, unde asociația se obligă să achite lunar aceste sume.
* Concluzie: toată lumea pierde
Paradoxal, dar toată lumea pierde de pe urma gratuităților. Consiliul Județean plătește un serviciu care nu este al său, neputând justifica de ce plătește gratuități la Piatra Neamț, nu și la Târgu Neamț, bunăoară. Primăria Piatra Neamț, proprietarul infrastructurii de transport, pierde și ea, pentru că, banii ajungând la Urbtrans, nu încasează niciun ban pentru baza materială concesionată, ba, mai mult, plătește și o parte din abonament:
”Reafirm că nu este corect ca gratuitățile să fie suportate din bugetul local, în condițiile în care facem parte din ADI Urbtrans, care încasează, lună de lună, redevență de la trasportatorii cu care are contracte și care folosesc infrastructura rutieră a municipiului”, spunea Dragoș Chitic în martie 2017.
Societatea Troleibuzul pierde și ea, pentru că prestează un serviciu doar contra unei părți din cost, iar Urbtrans nu plătește diferența, pentru că nu are de unde, iar deciziile de acolo sunt politice, nu economice.
Urbtrans, oricum, nu contează, pentru că este un intermediar care mai mult încurcă lucrurile și care ar trebui să dispară din peisaj. Pe termen lung, Troleibuzul are și mai mult de pierdut, deoarece Primăria Piatra Neamț, cu o altă majoritate politică acum, va putea renunța din nou la plata gratuităților sau, mai interesant, să se retragă din Urbtrans și să preia singură administrarea rețelei de transport.
* ”Am propus ca, de gratuitate, să beneficieze elevii și preșcolarii care provin din familii ale căror venit pe membru de familie este mai mic de 700 de lei. La pensionari, plafonul era de 900 de lei anul trecut, iar anul acesta este de 1.000 de lei. Estimăm, ca impact bugetar, o sumă de 600.000 de lei, bugetul la acest capitol fiind de 400.000 de lei” – primarul Dragoș Chitic, martie 2017.
O soluție ar putea veni de la programul POR 2014-2020, unde Consiliul Județean este beneficiar eligibil, împreună cu Primăria Piatra Neamț. Din păcate, problemele de comunicare dintre instituții, problemele de finanțare de la Troleibuzul, viziunea – sau lipsa ei – din partea celor care propun proiectul, termenele strânse, toate acestea, separat și împreună, dau puține șanse de reușită unui proiect mai mult decât necesar.
Valentin BĂLĂNESCU
