Două cazuri de profesori din Piatra Neamț, care și-au abuzat elevii, au ținut prima pagină a ziarelor și au captat atenția publică. Apoi s-au stins, discret. Despre Lucian Darie au mai apărut niște știri la începutul acestui an, după eliberarea sa din penitenciar, cu mult înainte de termen. Despre Crinela Marc nu s-a mai auzit nimic din momentul pronunțării hotărârii instanței la Judecătoria Piatra Neamț. Dosarul a ajuns la Curtea de Apel Bacău, dar nu apare pe portal, în sistemul Ecris. Sentința a rămas aceeași ca în prima instanță: un și jumătate de închisoare, cu suspendare. Plus 60 de zile de muncă în folosul comunității, care vor fi efectuate nu la Primăria Piatra Neamț, ci la Biblioteca Județeană ”G.T. Kirileanu”, în conformitate cu dorința și, desigur, cu abilitățile doamnei profesoare.
Am cerut hotărârea judecătorească, în virtutea Legii accesului la informațiile de interes public. Ni s-a răspuns că nu se poate: ”Dosarele privind cauzele care au fost sau sunt judecate în şedinţă nepublică, cele privind adopţiile, precum şi cele care au ca obiect propuneri şi sesizări privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranţă cu caracter medical şi a măsurii internării nevoluntare pot fi consultate numai de către persoanele menţionate la alin. (3), în condiţiile legii. (părțile și avocații, în esență – n.r.) Dosarele privind cauzele care au fost sau sunt judecate în şedinţă nepublică, precum şi cele care presupun confidenţialitate nu pot fi consultate de reprezentanţii mass-media, cărora nu le pot fi eliberate nici copii ale actelor şi hotărârilor pronunţate în cauzele respective. În considerarea motivelor menţionate la art. 36 din actul normativ sus menţionat – conform cărora furnizarea de informaţii de interes public ce rezultă din activitatea de judecată în procesul penal poate fi restrânsă în interesul moralităţii, al ordinii publice ori al securităţii naţionale sau când o impun interesele minorilor ori protecţia vieţii private a părţilor în proces sau a altor persoane – potrivit dispoziţiilor art. 43, nu pot fi eliberate mass-mediei extrase şi copii ale actelor şi hotărârilor din dosarele având obiectele menţionate la art. 6 din dispozitivul Hotărârii Plenului Consiliidui Superior al Magistraturii nr. 308/5.03.2009 privind derularea proiectului Jurindex”.
Așadar, raportându-ne direct la cazul Crinela Marc, unde ies din discuție, din fericire, ordinea publică și securitatea națională, motivul pentru care hotărârea prin care a fost condamnată este secretă rămâne moralitatea. Și cum, în viziunea specialiștilor în psihologie, molestarea minorilor reprezintă ”disfuncții ale comunității”, se impune o analiză a ”moralității” în numele căreia a acționat justiția.
* Clasare pentru ”determinarea sau înlesnirea sinuciderii”
În afară de procesul propriu-zis, pentru act sexual cu un minor, Crinela Marc a mai avut un dosar în cercetare la Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț, pentru aceeași infracțiune. Erau suspiciuni în privința altor doi elevi, însă dosarul a fost clasat, pentru că faptele nu s-au confirmat.
Tot cu o clasare s-a încheiat și un alt dosar, anchetat de Parchetul Județean, în care profesoara a fost acuzată de ”determinarea sau înlesnirea sinuciderii”. Nici în acest caz n-au fost probe care să indice vinovăția Crinelei Marc, soluția iminentă fiind tot cea de clasare.
Sentința de la Piatra Neamț a rămas definitivă la Bacău, la sfârșitul lunii martie. Crinela Marc a cerut, prin avocat, judecarea cu ușile închise. A recunoscut, din start, că a avut o relație cu elevul ei, iar procesul s-a derulat în procedură simplificată. În afară de pedeapsa cu suspendare, pe un termen de încercare de 3 ani, ea a fost obligată la plata unor despăgubiri de 50.000 de lei către părinții lui Marius Săndulache, elevul care s-a aruncat în Bistrița, după ce i-a spus că relația lor trebuie să înceteze.
Judecătorii au mai hotărât ca preoteasa să nu mai aibă dreptul de a exercita profesia de cadru didactic timp de 5 ani după executarea pedepsei principale. În rest, viața ei merge mai departe.
Revenind la ideea de moralitate, Crinela Marc, soție de preot și mamă a trei copii, unul dintre ei doar cu vreo doi ani mai mic decât elevul cu care s-a implicat într-o relație, a avut parte de protecție pe toată durata procesului. O protecția datorată, cinic, tocmai elevului care și-a luat viața. Legea nu stabilește nimic pentru cazurile în care victima unui abuz nu mai trăiește. Dosarul e secret din oficiu și sentința la fel.
Părinții elevului au vorbit, la un moment dat, despre efectuarea unui test ADN pentru stabilirea paternității celui de-al patrulea copil al profesoarei, care era însărcinată la data la care Marius Săndulache a decis să se sinucidă. Cum în încheierea de ședință – singura parte publică a sentinței – nu se face nicio mențiune despre acest lucru, este de presupus că solicitarea nu a fost luată în calcul de instanță.
În literatura de specialitate pe tema abuzului asupra minorilor se vorbește în termeni foarte clari despre consecințe: copilul simte că încrederea i-a fost trădată, iar acest fapt generează durere emoțională, stimă de sine scăzută, dependență și sentimentul de pierdere a puterii. Consecințele abuzului sexual mai pot fi exprimate prin sentimente de culpabilitate, umilință și jenă, responsabilitate tensionată de păstrare a secretului, frica de a fi pedepsit, degradarea imaginii de sine, sentiment de murdărire corporală, ostilitate, furie, insomnii, depresie cu tendințe suicidare și comportamente de automutilare, anxietate de reproducere și deteriorare sexuală, iar, dacă există condiții predispozante, se poate ajunge la isterie și psihoză.
Și, totuși, au existat voci, inclusiv cea a preotului Marc, care l-au indicat vinovat pe Marius Săndulache, ca și cum el ar fi conștientizat consecințele unei relații cu o femeie de 40 de ani, care îi era profesoară (circumstanță agravantă, juridic vorbind).
* Lucian Darie – ”talentul” de a beneficia
Cazul profesorului Lucian Darie a fost la fel de răsunător ca al Crinelei Marc. Din punct de vedere juridic, diferența a constat în încadrare, având în vedere că profesorul n-a întreținut, practic, relații sexuale cu elevele sale, ambele în vârstă de 6 ani, ci s-a masturbat în fața lor. Chiar și în aceste condiții – infracțiunile fiind de pornografie infantilă și agresiune sexuală -, ar fi trebuit să funcționeze protecția victimelor, or pe portalurile instanțelor apar numele și prenumele fetițelor, dar și ale reprezentanților lor legali, fără niciun fel de problemă.
Spre deosebire de Crinela Marc, Darie a fost condamnat la închisoare cu executare. Iar Curtea de Apel Bacău i-a aplicat un spor de pedeapsă de 1 an și 8 luni, astfel că, prin sentința definitivă, pronunțată în decembrie 2014, el a primit 5 ani și 2 luni de închisoare. În decembrie 2017 era, însă, liber, deși nu achitase integral daunele către victimele sale, în sumă de 35.000 de lei.
Magistrații de la Tribunalul Vaslui, care au dispus eliberarea lui cu un an și jumătate mai devreme, au fost impresionați de activitatea și de implicarea lui în activități și programe educaționale derulate în penitenciar.
”Fiind identificat cu aptitudini artistice deosebite, a fost implicat în diferite programe și proiecte educaționale, precum: proiectul educațional artistic «O pată de culoare» care s-a bucurat de un real succes, implicându-se astfel în realizarea unor picturi care i-au reactivat resursele sale personale și au pozitivat imaginea penitenciarului la nivelul comunității. De asemenea, a reprezentat unitatea penitenciară la Concursul Național de Caligrafie București, prin realizarea unor lucrări deosebite dar și la Concursul Național de Caligrafie unde s-a clasat pe locul IV, iar la expoziția – Artă din condei a fost apreciat cu mențiune specială, dar și la activitățile proiectului Emoțiile în culori concretizat cu prezentarea unor lucrări (desene) la o expoziție în comunitatea locală”.
O simplă privire asupra modului în care ”comunitatea”, noțiune care include justiția, rezolvă astfel de derapaje incredibile ale unor indivizi datori să educe copii, arată stadiul la care a ajuns ideea de coerciție și de dreptate, după modificarea Codurilor Penale.
Pe portalul instanțelor, există condamnări din anii 2006-2008, când, pentru ”act sexual cu un minor”, sentințele erau, de regulă, între 6 și 8 ani de închisoare. În 2018, se vorbeste deja despre un proiect de lege care să ”repare” prejudiciile suferite de cei care și-au ispășit pedepsele în condiții necorespunzătoare. Adică niște mii de euro care să ajungă în buzunarele infractorilor, inclusiv ale pedofililor.
La victime nu se gândește nimeni, la modul organizat, instituțional, care să vindece, printr-o consiliere gratuită, de exemplu, sau plătită de agresor. Lor le rămân anxietatea, dificultatea de a depăși traumele, dar și dificultatea de a stabili relații interpersonale, tulburările de comportament și incapacitatea de a stabili limite în viața de adult. Dacă ajung la stadiul de adult și nu sfârșesc ca Marius Săndulache, fără să fie nimeni vinovat.
Cristina MIRCEA
