* interviu cu primarul Ovidiu Geo NIŢĂ
– Domnule primar, cum a fost zilele trecute?
În primul rând, numai Dumnezeu a vrut ca dezastrul să nu fie mai mare. Sunt mulţumit că nu avem pierderi de vieţi omeneşti, nu avem case distruse, cu valori mari faţă de anii 2012 şi 2013. Pagubele, însă, sunt mult mai mari acum pe pârâul Borca, unde digurile din beton, care apărau malurile şi satul, sunt distruse în proporţie de 90%. Pericolul este mult mai mare şi vreau să vă spun că, de vineri seara, când a început urgia, am avut o colaborare perfectă cu doamna prefect Daniela Soroceanu, care, la ora 12 noaptea, a fost prezentă la Borca. A mai venit suprefectul, col. Ioan Niţică, plus generalul Iamandi, care au afirmat că, într-adevăr, sunt pagube la Stejaru şi Buşmei, dar, valoric şi mai ales ca pericol, sunt mult mai mari la Borca.
– La cât au fost evaluate pagubele din comuna dvs.?
4,89 milioane lei, adică aproape 49 miliarde lei vechi…
– Mai mult ca la Farcaşa…
Da, pentru că sunt prinse digurile, podurile. Am avut nevoie de utilaje. Norocul nostru, ca şi în anul 2013, a fost că am avut firma Leţcaci, de la Satu Mare, care face digul de apărare de la Soci. Aceşti oameni mi-au dat patru utilaje, excavatoare de mare capacitate, dar şi şapte buldoexcavatoare mici. A fost o nebunie! Pericol era şi la Sabasa, unde au lucrat buldoexcavatoarele de dimineaţa până seara, ca să nu scăpăm apa pârâului în Poiana Sabasei. La Soci, avem pârâul Leonte, care a inundat numeroase locuinţe, dar numai cu apă, nu cu aluviuni. Avem pârâul Tărâţă, care a produs şi el necazuri. În total, sunt cel puţin 50 de beciuri pline cu apă şi nimeni nu a venit la primărie să se caine. Nu m-a sunat un om să mă anunţe de problemele sale. Toţi sunt conştienţi că, până nu scade nivelul Bistriţei şi afluenţilor, dar şi din sol, degeaba scoatem apa. De asemenea, au venit directorii de la Romsilva. Pe ici, pe colo, se afirmă că nu a fost colaborare cu Romsilva, însă vreau să spun că diminuarea pagubelor se datorează colaborării perfecte între reprezentanţii instituţiilor statului, atât de la nivel judeţean, cât şi local. Din comună, mă refer, în primul rând, la şcoală şi poliţie. Aceste instituţii locale s-au oferit imediat să ajute. Nu exagerez, dar, la Borca, toată lumea s-a implicat în limitarea pagubelor, spre deosebite de ce a fost în 2012 şi 2013. Dacă, la noi, pagubele la locuinţele populaţiei par mai mici, ele sunt mai mari la infrastructură, iar necazurile de acum înainte pot fi şi mai mari.
– La Stejaru, albia este foarte îngustă, iar clădirile pe maluri…
Aici, la Borca, nu se poate da vina pe construcţiile de pe malurile apelor, însă debitul a fost atât de mare, încât, acolo unde au fost zone vulnerabile, unde au lipsit pragurile de retenţie şi mai ales pe pârâul Borca, au căzut digurile de apărare.
– Pe acel sector este şi un cot, iar legile fizicii îşi spun cuvântul…
Aşa este. Acolo este şi conducta de apă, care alimentează toată populaţia satului. Am luptat să o salvăm, altfel rămâneau 850 de familii fără apă potabilă. Vă imaginaţi ce dezastru ar fi fost, în condiţiile în care nu este o fântână?! Singura sursă de apă potabilă este reţeaua comunală.
– Cine a mai sărit în ajutor?
Vreau să spun că am sunat la doamna prefect, pentru că aveam nevoie de un utilaj mare. S-a rezolvat. Apoi, cei de la Apele Române au adus, iarăşi, un excavator mare. Nu mai vorbesc de Romsilva, care, la fel, s-a implicat cu un utilaj greu.
– S-a evaluat totul?
Nu. Şi mă refer la drumurile forestiere, ca să nu mai pomenesc de alunecările de teren. Avem nouă zone unde au pornit versanţii. Am văzut cu ochii mei cu a plecat dealul! A fost un volum uriaş de apă, iar dealurile nu au mai rezistat. În satul Pârâul Ungurului, la Petrică Tănase şi la Şui, unde era ferma, acum nu mai este nimic. S-au distrus hectare întregi de teren, pe care îl are la APIA. Am ţinut situaţia permanent sub control, iar dacă nu eram ajutat de la nivelul prefecturii, de firmele din comună, precum şi de instituţiile statului, atât judeţene, cât şi locale, pagubele era cu mult mai mari faţă de ce s-a evaluat în teren în aceste zile. Însă anunţ că nu voi mai face greşeala pe care am făcut-o în 2012 şi 2013. Am plătit arierate patru ani, pentru limitarea efectelor inundaţiilor. Este foarte important ca fiecare instituţie să-şi facă treaba pe direcţia ei. În ce mă priveşte, mă voi ocupa de drumrurile comunale, de gospodăriile populaţiei, dar nu voi mai interveni în locul Apelor Române sau Drumurilor Naţionale, pentru că aşa a procedat, în 2010, fostul primar Vasile Aleca, iar acum i se impută 3, 3 miliarde vechi, de, la ora asta, bietul om este nebun de cap! Aştept să văd cum decurg lucrurile, poate dă Dumnezeu şi nu mai plouă! Însă, pe cursul pârâului Borca, pericolul este iminent. Totul este crăpat şi poate să se distrugă şi ultima fărâmă de rezistenţă a digurilor.
– Aţi dat drumul la investiţiile programate pentru această perioadă?
Nu am dat drumul, pentru că, iată, lângă Ocolul Silvic, trebuia să înceapă lucrarea la atelierul şcolar. Am dat ordinul de începere, la fel şi la dispensarul uman, dar de o lună plouă. Cum să începem treaba? Iată, astăzi, trebuia să vină la recepţie, la drumul de la Poiana Sabasei, dar toate şanţurile sunt colmatate, iar acum trebuie curăţate, ca să se vadă ce se recepţionează. Acum, ce să vadă?
Constantin NEGRU
GALERIE FOTO:
