Din cele 162 de școli gimnaziale și 45 de licee din Neamț, un sfert au, constant, sub 40% promovabilitate. Rezultatele slabe și foarte slabe obținute de elevii și profesorii din aceste unități sunt, în ultimii ani, ținute sub observație de Inspectoratul Școlar. Teoretic, monitorizarea acestor școli este utilă. Practic, se dovedește a fi un proces care are, el însuși, nevoie de ajustări și, cu siguranță, trebuie îmbinat și cu alte instrumente care pot aduce mulțumirea pe care toți o așteaptă de la Educație. O scurtă analiză a stării învățământului nemțean și soluțiile ce pot fi găsite aici, local, în viziunea inspectorului general școlar Elena Laiu.
– Ce a însemnat pregătirea elevilor în școli înaintea examenelor?
Pregătirea elevilor pentru evaluările naţionale au inclus mai multe acţiuni. Pe de o parte, elevii s-au pregătit pentru simulările examenelor naţionale din luna martie a acestui an, când s-au desfăşurat simulări ale Evaluării Naționale şi ale examenului de Bacalaureat. Pe de altă parte, la sfârşitul celui de al doilea semestru, au susţinut evaluările propriu-zise.
În primul rând, și în acest an, simulările au constituit, din punctul de vedere al şcolii nemţene, un barometru care le-a arătat elevilor nivelul achiziţiilor şi, mai ales, funcţionalitatea acestor achiziţii de învăţare în situaţii noi. Din punctul de vedere al rezultatelor obținute la simulările din luna martie a acestui an, apreciem că acestea s-au situat sub media județului din anul școlar trecut, aspect care a stimulat activitatea de învățare a elevilor.
Chiar de la începutul anului școlar, în fiecare unitate şcolară, s-au organizat cursuri de pregătire suplimentară, în unele situaţii, după un program foarte riguros, atât la disciplinele de examen, cât şi la activităţi cu caracter practic-aplicativ, prin desfășurarea de lecţii aplicative, rezolvarea unor exerciții și probleme care includeau situații de învățare activă, activități competiționale locale, județene și naționale.
După simulările din acest an, s-a constatat, în mai multe școli, o reconsiderare a activității de învățare de către elevi, aspect măsurabil prin notele obținute de elevi în această perioadă. Vreau să evidențiez, în acest context, unitățile școlare din mediul urban, dar există și situații în care elevii care învață în unități școlare din mediul rural ”au fost luați prin surprindere” de rezultatele obținute, urmarea fiind un salt calitativ în activitatea de învățare.
Apreciem valoarea pe care o au simulările, atunci când generează o reacție din partea familiei, de cele mai multe ori, benefică, stimulatoare.
– Care și câte sunt școlile gimnaziale și liceele aflate sub monitorizarea Inspectoratului în anul școlar tocmai încheiat? Cum au îndrumat inspectorii procesul de învățământ în școlile cu rezultate slabe în ultimii ani?
În peste 30 de unităţi şcolare de învăţământ liceal şi gimnazial, în semestrul al II-lea al anului şcolar 2017-2018, s-au desfăşurat activităţi de monitorizare a activităţii de predare-învăţare-evaluare, atât la limba şi literatura română, cât şi la matematică.
Este o idee configurată într-un proiect, care se află în al doilea an de implementare. Practic, proiectul încurajează schimbul de bune practici şi dialogul profesional între cadrul didactic de la clasă şi profesorul metodist. În cadrul acestui proiect, au fost organizate şi s-au desfăşurat asistenţe la ore, discuţii pe teme de metodică a specialităţii şi schimburi de bune practici didactice, care au vizat, mai ales, obţinerea performanţei. În proiect au fost cuprinse acele unităţi şcolare care în anul şcolar 2016-2017 au obţinut promovabilitate sub 40%.
Rezultatele concrete au schimbat situaţia în unele şcoli. Nu am realizat, până acum, o analiză comparativă detaliată, dar acest lucru se va întâmpla, în timp util, după finalizarea şi a celei de a doua sesiuni a examenului de Bacalaureat. Precizez, în acest moment, că aceste acțiuni de monitorizare s-au desfășurat atât în școli gimnaziale, cât și în licee. În funcţie de concluziile ce se vor desprinde până la începutul anului şcolar următor, după finalizarea etapei august-septembrie a examenului de Bacalaureat, vom stabili oportunitatea continuării acestui proiect sau stoparea lui.
– Cum apreciați modul în care au trecut elevii de la aceste unități de învățământ prin cele două examene importante?
Aşa cum am evidenţiat deja, în unele şcoli situaţia s-a schimbat. Aceste şcoli au obţinut procente de promovabilitate peste 40%, deci e de aşteptat ca, în anul şcolar următor, să nu mai facă parte din grupul de şcoli monitorizate. În schimb, există şcoli care vor intra în proiect pentru anul şcolar următor, urmare a procentului mai mic de promovabilitate.
Deși se prezintă fluctuant, situația rezultatelor are o stabilitate ”în platou” în unele unități școlare. Comparând rezultatele din ultimii 5-6 ani școlari, se poate constata că rezultatele elevilor, în unele dintre școli, se situează clar peste media județeană, în timp ce altele se situează constant peste nota 5. Și notele obținute de elevi, în acest an școlar, respectă această distribuție constant valorică, observabilă în unele unități școlare din urban și din rural, de asemenea. Ca să revin la întrebarea propriu-zisă, unitățile monitorizate în acest an școlar au înregistrat rezultate diferite, în funcție de nivelul individual al fiecărui absolvent. S-au obținut note bune și foarte bune, chiar și în unele școli în care mediocritatea, din acest punct de vedere, este dominantă.
– Ce probleme sunt la școlile monitorizate și cum pot fi rezolvate de-acum încolo?
Problemele cu care se confruntă școala românească, în general, și școala nemțeană, în special, țin de mai multe ”realități” din unitățile școlare. Fără a le clasifica, în funcție de importanța lor, apreciez că aceste realități includ și următoarele aspecte: rezultate slabe obținute de elevi în cadrul activităților de monitorizare, frecventarea necorespunzătoare a cursurilor, fenomenul de absenteism, existența unor dificultăți de adaptare pentru diferite ”tipuri” de elevi, decalajul semnificativ între media de admitere în liceu și nota minimă de promovare a examenului de Bacalaureat, perpetuarea, de la un an la altul, a unei încadrări fluctuante, mai ales la disciplinele de examen, din motive obiective. Bineînțeles, lipsa de susținere, de sprijin, din partea familiilor pentru frecventarea cursurilor de către elevi, scăderea interesului elevilor pentru activitatea de învățare, lipsa de acurateţe profesională în obţinerea performanţei, slaba colaborare a familiilor cu școala în derularea actului educaţional, perpetuarea, de la un an școlar la altul, a fenomenului de abandon școlar. Pentru rezolvarea acestor probleme se impune un efort conjugat al tuturor polilor educaționali: școală, mediu școlar, familie, comunitate locală, societate etc.
– Procentele de promovabilitate la Evaluarea Națională și Bacalaureatul din acest an, pentru județul Neamț, sunt sub cele din anul precedent. Care credeți că sunt motivele care au dus la această situație și ce intenționează Inspectoratul Școlar să facă?
Este, de fapt, o situație a promovabilității comparabilă cu cea din anul școlar precedent, la Evaluarea Națională. Când au fost repartizați absolvenții clasei a VIII-a și, reacțiile au fost pozitive. Și admiterea în clasa a IX-a de liceu va fi continuată în etapa a II-a, cu finalizare în luna septembrie. Oricum, o vară plină!
Din punctul de vedere al examenului de Bacalaureat, situația se prezintă un pic diferit. Într-adevăr, procentul de promovabilitate este diminuat în acest an școlar, cu peste 4 procente, dar asta nu înseamnă că generația 2018 este mai puțin pregătită. Din punctul de vedere al promovabilității absolvenților de la seral și de la frecvență redusă, ultimii doi ani școlar nu au adus surprize: 16 absolvenți promovați în 2018, față de 14 absolvenți promovați cu un an în urmă.
De fapt, la Bacalaureat, situația abia s-a finalizat pentru sesiunea iunie-iulie, urmând să cântărim rezultatele abia la toamnă, pe unități de învățământ și pe centre de examen.
Până acum, situația este următoarea:
- Au fost înscriși 3.769 de candidați la sesiunea iunie-iulie 2018, au fost prezenți 3.400 de candidați, un elev a fost eliminat pentru deținerea unui telefon mobil în timpul probei și s-a obținut, inițial, un procent de promovabilitate de 67,66%, înainte de etapa de contestații.
- Au fost depuse 1.332 de contestații și, urmare rezolvării acestora, s-au produs următoarele modificări: 812 note crescute; 425 note scăzute; 95 de note neschimbate; creșterea procentului de promovabilitate la nivelul județului Neamț la 69,42% și Colegiul Național ”Petru Rareș” Piatra Neamț obține un procent de 100%.
Pe tranșe de medii pot să vă spun că cele mai multe note au fost pe tranșa notelor 8-8,99, respectiv 689. Urmează tranșa notelor cuprinse între 7-7,99, respectiv 607, apoi tranșa notelor cuprinse între 9-9,99, respectiv 565, tranșa notelor cuprinse între 6-6,66, respectiv 496, și 4 medii de 10. Au fost respinși 1.038 de candidați. După cum se vede, cifrele, procentele de promovabilitate și nu numai sunt într-o continuă mișcare.
Pentru o mai bună înțelegere a situației statistice a examenului de Bacalaureat, stau mărturie datele comparative pentru perioada 2014-2018. Conform datelor, în medie, județul Neamț se plasează constant în jurul procentului de promovabilitate de 70%.
http://mesagerulneamt.ro/wp-content/uploads/2018/08/tabel-promovabilitate-bac.pdf
– Cum considerați că se poate preveni, concret, abandonul școlar, mai ales la elevii de clasa a VIII-a din mediul rural?
Abandonul școlar începe să devină o problemă, iar acest lucru se vede și în școala nemțeană. Cauzele acestuia presupun, așa cum spuneam mai devreme, un sumum de realități ale școlii de azi. Chiar dacă valorile abandonului școlar în Neamț nu ating, deocamdată, cote alarmante, este mai ușoară prevenția.
Așadar, abandonul școlar poate fi prevenit printr-un complex de măsuri, în cadrul cărora școala, familia, elevul, comunitatea și, de ce nu, societatea să își canalizeze eforturile colective, pentru menținerea la cursuri a tuturor copiilor de vârstă școlară, pentru reducerea fenomenului de absenteism, pentru susținerea efortului de învățare al copiilor din familiile-problemă, prin acordarea de ajutoare ocazionale, burse școlare, subvenții diverse provenite din sponsorizări, oferirea de bani, alimente și articole de îmbrăcăminte, pentru antrenarea elevilor predispuși la absenteism în activitatea competițională școlară și locală. Și, nu în ultimul rând, pentru responsabilizarea punctuală a elevilor predispuși la absenteism în cadrul comunității școlare.
– Care considerați că sunt principalele neajunsuri și care sunt avantajele învățământului nemțean?
Neajunsuri… parafrazându-l pe Arghezi, ”a vorbi despre neajunsuri este ca și cum…”. Deci, nu despre neajunsuri să vorbim, ci, mai ales, despre împliniri. Iar școala nemțeană are destule împliniri, care sporesc portofoliul de valoare al acesteia!
Ca avantaje, monitorizarea și evaluarea urmăresc atât dezvoltarea competențelor elevilor, cât și, implicit, îmbunătățirea rezultatelor obținute la examenele naționale. Dacă aceste acțiuni determinante pentru învățământul preuniversitar sunt completate de autoevaluare, ca deprindere formată și consolidată la nivelul elevilor, tabloul avantajelor se reconfigurează și, prin învățământul nemțean, se consolidează procesul de formare a personalității viitorului adult.
Eu îi felicit pe toți cei care depun eforturi pentru obținerea de rezultate performante și, în egală măsură, pe toți cei care reușesc să evolueze constant. Le adresez mulțumiri colegilor profesori, pentru munca depusă și rezultatele obținute la examenele naționale!
Cristina IORDACHE
