În mediul politic și administrativ, există personaje menite fie să colaboreze, fie să-și dea reciproc la operații. Lucru care poate fi chiar distractiv atunci când asta nu-i afectează decât pe ei, fără să influențeze în vreun fel comunitatea în care au ajuns, fie prin vot, fie prin promovare politică sau pe cale de servicii. Dacă respectivii se află la butoanele unor instituții publice, cu impact deosebit asupra investițiilor vitale pentru dezvoltarea județului, lucrurile se schimbă. Cocoșismele nu fac decât să pună bețe-n roate lucrurilor care s-ar putea face.
În cazul de față, este vorba de Iulian Jugan, directorul Agenției pentru Protecția Mediului Neamț, și Ionel Arsene, președintele Consiliului Județean. Cei doi au avut (și au) o relație cu năbădăi, de la o colaborare servilă – de genul dus haina plus colectat și păzit cadourile primite de șef la Sfântul Ion -, până la cea de protagoniști în dosare de cercetare penală, în care Arsene apare ca inculpat, iar Jugan ca martor, plin de umor, dar direct acuzator. Într-un timp, cei doi nu aveau voie să ia legătura și nici să stea mai aproape de 50 de metri unul de altul. Acum, într-un județ în care se derulează tot felul de proiecte, nimic nu se poate face fără cuvenitele și necesarele autorizații de mediu. Care se pot acorda mai ușor sau mai greu, mai repede sau cât se poate de târziu.
Ultima bătălie vizibilă în corespondență se desfășoară pe o autorizație în proiectul ”Consolidare drum județean 155F, km12+000- km 32+000, județul Neamț”. În limbajul de zi cu zi, este vorba despre cea mai mare porțiune din drumul axial, cea de la Durău la Izvorul Muntelui. Pentru care ar trebui emis avizul de mediu, în condițiile în care există finanțare, iar procedurile de atribuire sunt pe final. Numai că totul pare a se bloca în hârtii și proceduri duse la extrem, deși bine mascate în bune intenții și argumentate cu trimiteri la lege. Realitatea este cu totul alta: de data asta se plătesc polițe, deși, cum spuneam, cu legea-n mână.
Nemulțumirile lui Iulian Jugan?
Într-o adresă trimisă Consiliului Județean Neamț, Iulian Jugan transmite că ”studiul de evaluare adecvată”, necesar pentru a putea emite acordul de mediu, ”furnizează informații complet inadecvate”, care s-ar datora celui care l-a întocmit, SC Comiro SRL Vaduri, societate administrată de Corneliu Bursuc. Fără a avea la dispoziție o copie a studiului, Iulian Jugan trebuie crezut pe cuvânt, chiar dacă i se poate pune la îndoială obiectivitatea, mai ales că societatea respectivă are ca obiect principal de activitate ”comerțul cu ridicata în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun”. În adresa transmisă Consiliului Județean, sunt trecute toate ”informațiile inadecvate”. Unele par credibile, altele sunt clar doar bețe băgate prin gardul Consiliului Județean.
De exemplu, se spune că, în studiu, nu apar ”activități ce vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului – activități viitoare [dezvoltarea turismului, intensificare circulației în zonă, drumeții (chiar așa scrie, drumeții! – n.red.), construcții]”. Pe această logică, cel care a întocmit studiul ar fi trebuit să aibă planurile de dezvoltare a stațiunii Durău, să stea de vorbă cu toți investitorii din zonă, inclusiv cu cei privați, și să se apuce să întocmească un plan de dezvoltare turistică a zonei. E greu de înțeles ce au de-a face toate aceste lucruri cu acordul de mediu, mai ales că o altă observație se referă la ”completarea cu efectele altor proiecte și/sau activități de pe raza parcului (ex. exploatări forestiere)”. Evident, teoretic, există această posibilitate. Practic, este aproape imposibil, dacă nu se umple o pagină cu păreri proprii, într-un limbaj cât mai tehnic.
Chiar și când se vorbește despre lucruri serioase, cum ar fi ”populația și ecologia speciilor și habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafața și în imediata vecinătate a proiectului”, hârjoana cu bățul prin gard continuă, la modul ridicol. Dl Jugan sau specialiștii de la Mediu au găsit paragrafe în care ”se menționează că speciile nu sunt prezente în habitatele menționate mai sus, iar ulterior se menționează că s-au observat totuși unele specii, sens în care solicităm clarificări”. Mai simplu ar fi fost, nu-i așa, ca, pe perioada lucrărilor, păsăretului să i se stabilească domiciliu forțat, cu obligativitatea de a se prezenta în fiecare luni la sediul APM Neamț, pentru verificarea/ confirmarea existenței. Cineva mai rău de gură ar putea spune că lucrurile stau ca atunci când, întrebat dacă știa că Ionel Arsene îl îndemna să comită ilegalități în momentul în care mergeau împreună la baie, Iulian Jugan și-a amintit doar de ilegalitățile cu care n-a fost de acord.
De la fraze fără sens la cerințe stupide
Cu lupa-n mână, studiul a fost disecat în căutardrumul ea unor fraze care n-ar avea sens, s-a făcut inclusiv analiză gramaticală, totul din dorința de a demonstra de ce nu se poate elibera documentul cerut. S-au solicitat date care ar trebui să fie deja știute la instituția condusă de dl Jugan, dar, probabil, așa-i procedura. Cert este că se merge până la a se cere lista organizațiilor, instituțiilor și specialiștilor implicați în furnizarea informațiilor. Pentru care trebuie transmise către Agenția pentru Protecția Mediului date privind ”experiența, activitatea în domeniu, CV-urile și contribuția acestora la studiu”. Dincolo de o analiză logică a cerinței, se poate presupune că CV-ul cuiva poate demonstra experiența în domeniu și activitatea. Dar, probabil, toate trebuie verificate încrucișat în acest caz.
Este greu de înțeles cu ce i-ar folosi Agenției cât la sută din studiu se bazează pe o informație a cuiva, mai important fiind dacă acea informație este corectă.
Înduioșătoare este și grija APM ca nu cumva niște specialiști, angajați ai Direcției de Administrare a Parcului Național Ceahlău, care ar face parte din echipa care a elaborat studiul de evaluare, să fie într-un eventual conflict de interese. Așa cum, având în vederea calitatea din proces, ar putea părea semnătura dlui Jugan pe documente care, legal sau foarte aproape de limita legii, amână la ultima limită cele mai multe proiecte majore pornite de la Consiliul Județean.
Scurte amintiri despre colaborarea dintre Arsene și Jugan
Iulian Jugan a fost promovat de PSD în funcții publice, cu ajutor la vedere din partea lui Ionel Arsene, dar și cu sprijinul altor persoane sau instituții. Aventura sa începe ca director al Cancelariei Prefectului, pe când funcția era ocupată de târgnemțeanul Vlad Angheluță, pus acolo să fie ghimpe administrativ pentru Culiță Tărâță. Iulian Jugan venea în câmpul tactico-administrativ cu cunoștințe din vremea când se ocupa de secretariat și protocol la Ministerul Apărării. Nu a durat mult până să fie promovat într-o funcție de și mai mare încredere și responsabilitate, pentru că se apropia campania electorală din 2016 – coordonator al postului de televiziune Tele M Neamț, care tocmai ajunsese sub influența lui Ionel Arsene. A stat acolo 9 luni, timp suficient să conceapă un instrument de luptă electorală și să pună bazele unei colaborări fructuoase între televiziune și diverse entități economice sau administrative, dornice să poată spune că au în calcul sau chiar colaborează cu viitorul lider al județului.
La scurt timp după decesul lui Culiță Tărâță, în decembrie 2014, Iulian Jugan revine în câmpul tactic de la Casa Albă a Neamțului, fiind plasat pe post de supraveghetor al lui Constantin Iacoban, care, în ciuda voinței lui Ionel Arsene, ajunsese președinte de județ. Jugan și-a luat în primire postul de consilier, de unde a fost promovat de Arsene direct ca secretar de stat la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. De aici, următoarea promovare l-a readus în județ, ca subprefect, funcție în care se afla și în ianuarie 2018, când l-a prins episodul reținerii lui Arsene. Imediat a și explodat bomba: Iulian Jugan apărea într-unul dintre dosarele în care Ionel Arsene era cercetat. Desigur, a fost schimbat din funcție și a ajuns, din nou, la Agenția pentru Protecția Mediului, unde acum are pe mână eliberarea autorizațiilor de mediu, inclusiv pentru cei de la județ.
Miza întârzierii lucrărilor la axial
Este clar că nu există nemțean cu capul pe umeri care să nu dorească repunerea în circuit a drumului de la Bicaz, via Izvorul Muntelui, spre Durău. Efectele ar fi spectaculoase pentru turism în general, pentru Izvorul Muntelui și Durău în special, nemaivorbind despre Bicaz și Izvorul Alb.
La fel de clar este că începerea și finalizarea lucrărilor i-ar fi dat lui Ionel Arsene prilejul să puncteze electoral, iar asta nu trebuia să se întâmple, după cum nu trebuie să se întâmple nici în perioada următoare, când toată lumea se așteaptă ca Arsene să-și încheie cariera administrativă.
De-aici înainte, cei de la Consiliul Județean trebuie să refacă studiul despre care am amintit la început. Și mai trebuie să-l ia în serios pe Iulian Jugan, care a găsit prilejul să se adreseze direct lui Ionel Arsene, într-un document trimis la 3 zile după alegeri care, așa, ca să fie, a ajuns și la alte instituții: ”Domnule președinte, conștientizând importanța deosebită a acestui proiect și asigurându-vă de întreg sprijinul nostru instituțional și legal în acest sens, vă rugăm să dispuneți elaboratorului să trateze cu toată responsabilitatea întocmirea completă și corectă a studiului de evaluare adecvată, în condițiile în care lucrările se vor desfășura în zona de protecție integrală a Parcului Național Ceahlău, administrat de Consiliul Județean Neamț”.
Dacă nici asta nu e model înduioșător de colaborare instituțională pentru mai binele județului, atunci nu știm ce-ar mai putea fi…!
Un conflict fără vinovați?
În acest conflict, cel puțin aparent, nu există vinovați. Ionel Arsene și instituția pe care o conduce spun că ei aduc banii, se străduiesc să repare un drum uitat de atâția ani și distrus. Este adevărat că sumele sunt foarte importante și de drum e nevoie ca de aer. Iulian Jugan va spune că este conștient de importanța drumului, dar nu poate elibera autorizația până nu sunt respectate la sânge toate cerințele din autorizațiile de mediu și că el nu amestecă problemele personale cu cele de serviciu.
Între timp, trece vara și, probabil, investiția va fi blocată. Un dialog prin corespondență și o invitație la găsit soluții prin hârtii politicoase, dar și ”la mișto”, nu înseamnă bine pentru județ. Întrebarea este cui folosesc toate astea?
Valentin BĂLĂNESCU
