Imediat după ziua lui Măcinica Foca, țăranii țineau și Ziua Teclelelor sau a Berbecarilor, de Sfânta Tecla, pe 24 septembrie, zi care, în calendarul popular, marca sărbătorile de toamnă consacrate lupilor.
Teclele sau Berbecarii se referă la paza suplimentară pe care trebuiau să o facă ciobanii, deoarece începeau atacurile lupilor.
Având în vedere că, în lumea străbunicilor noștri, lupul era o amenințare reală, cu care erau speriați și cei care încălcau regulile de conviețuire ale comunității, în timp, a apărut ”calendarul lupului”. Avea rolul de a institui interdicția de a lucra în anumite zile din an. Amintim aici perioada 15-17 iulie, când sunt Circovii Marinei, respectați pentru ca oamenii să fie feriți de lupi, de trăsnete și de foc, precum și Martirul Lupu din 23 august, când, în calendarul creștin, e prăznuit Sfântul Mucenic Lup, și, nu în ultimul rând, Teclele Berbecilor din septembrie.
Printre femeile care își doreau să nască fete, exista o superstiție, care le interzicea să mănânce carne de berbec, de gânsac, de vițel, de cucoș etc.
Se spune că, dacă în Ajunul Crăciunului, prima dată intră un bărbat în casă, atunci oile au să fete numai berbeci. Iar dacă vine o femeie, atunci au să fete numai oițe.
Bătrânii care vedeau că se bat doi berbeci cap în cap ziceau că o să vină ploaia.
Se mai credea că norocul oilor este pe frunte. De aceea tunsul oilor începea de la frunte, unde se făcea semnul crucii cu foarfecile.
* Mănăstirea Sfintei Tecla
Mănăstirea Sfintei Tecla din Siria este una dintre cele mai frumoase construcții care poartă acest hram, al unei sfinte respectate atât de creștini, cât și de islamiști. Hramul mănăstirii este serbat pe 24 septembrie.
Mănăstirea Sfânta Tecla și biserica Sfântului Ioan Botezătorul au fost reconstruite în 1756, potrivit cronicii lui Mikha’il al-Burayk. În 1840, consulul rus Uspensky înregistrează patru călugări aici. O altă biserică a fost construită în 1938, în jurul grotei unde Sfânta Tecla s-a adăpostit de cei care o urmăreau pentru a o ucide; această biserică e coordonată de Patriarhia Antiohiei.
Deoarece Mănăstirea Sfintei Tecla este un altar pentru oamenii din Qalamoun și creștinii din Orientul Apropiat, călugărițele sunt întotdeauna pregătite să-i întâmpine pe vizitatori și să îi ghideze în toată mănăstirea. Sarcina de a întreține grota Sfintei Tecla este acordată celei mai vârstnice măicuțe, pentru că sfânta a trăit peste 90 de ani și pe toată aici, în grotă, rugându-se și făcând miracole de vindecare cu toți suferinzii care o vizitau, creștini sau de alte religii. Moaștele sale se află îngropate tot aici.
