După ce doi dintre foștii primari, Gheorghe Popa și Marcel Prună, au fost condamnați pentru abuz în serviciu, pentru niște lucrări la drumuri cu sume importante pentru o entitate rurală, Primăria Pipirig pare să fi devenit o catedrală a legalității. În slujba cetățeanului, așa cum declară orice UAT din țara asta. Cu toată disponibilitatea să-l ajute, dar, în fapt, să-i complice viața.
Rodica Ciocârtău, despre care, în 2016, Mesagerul a scris un material intitulat ”O creatoare de ie tradițională în război cu chinezăriile”, un om care și-a închinat existența promovării portului popular și, implicit, a comunei Pipirig, unde s-a născut și a trăit până de curând, a devenit un ”caz”. Un caz pentru ea însăși. Un act pe care nu-l poate obține din primărie decât pe cale judecătorească – una din căile complicate de a rezolva o problemă simplă – o costă bani în fiecare zi, o costă nervi și o costă timp. Timp din viața ei, pe care nu-l va mai recupera niciodată, nici măcar sub forma vreunei despăgubiri morale, dacă se decide să se îndrepte, prin acțiune judecătorească, împotriva primăriei.
* Rodica Ciocârtău este obligată de Statul german să demonstreze că, totuși, a fost născută de o femeie
De vreo doi ani, Rodica Ciocârtău s-a stabilit în Germania și a decis să se căsătorească. Statul german impozitează concubinajul, dar solicită și documente de identitate clare, pentru a se asigura, la căsătorie, că viitori soți nu sunt rude între ei. Când avea 5 ani, Rodica Ciocârtău a fost înfiată, formal, de un fel de rudă de-a bunicului ei patern, în sensul că soția acestui domn, Gheorghe Ciocârtău, fusese căsătorită anterior cu bunicul ei, de care se despărțise. La despărțire, convenția a fost ca femeia s-o înfieze pe Rodica, pentru ca locuința construită în timpul căsniciei să-i rămână ei. Între timp, ea s-a căsătorit cu Gheorghe Ciocârtău, a luat-o pe Rodica s-o crească, așa cum a fost înțelegerea și, în perioada când făcea demersurile pentru înfiere, a murit.
”După moartea ei, în luna august a anului 1975, tatăl meu avea dreptul la acea casă și Gheorghe Ciocârtău, ca să nu fie dat afară din casă, a făcut actul de înfiere la sfârșitul anului 1975, pe 22 decembrie”, ne-a declarat Rodica.
În viteza cu care s-au derulat lucrurile, având miză o casă asupra căreia Gheorghe Ciocârtău nu avea, legal, niciun drept, Primăria Pipirig a reușit performanța să emită un certificat de naștere pentru un copil care nu avea decât tată. Certificatul inițial al Rodicăi a fost anulat, iar în cel valabil, în dreptul numelui mamei, a fost trasată, simplu, o liniuță.
Acum, după 45 de ani de la fantastica realizare a unui bărbat din Pipirig, care, practic,” a născut” legal un copil, Rodica Ciocârtău este obligată de Statul german să demonstreze că, totuși, a adus-o pe lume o femeie. Și s-a adresat, firesc, aceleiași primării, care deține în arhivă certificatul ei de naștere original, anulat între timp. Nu doar că a fost primită cu ostilitate de o anumită doamnă responsabilă cu starea civilă, care i-a spus, scurt, că n-o interesează ce probleme are în Germania, dar nici nu a reușit să rezolve nimic. Din motive de respectarea legii, desigur. Și un lucru simplu și uman, până la urmă, a devenit o problemă complicată, pe care doar instanța o poate așeza în limitele firești. Așadar, după ce s-a adresat, inutil, Serviciului de evidență a populației și i s-a răspuns că nu se poate elibera un certificat de naștere anulat, Rodica Ciocârtău s-a dus, din nou, spre primărie. Refuzul a fost total, conform legii.
”La noi, în registrul de nașteri scrie «nu se va mai elibera niciun certificat», iar dumneaei are nevoie de un document care urmează să fie apostilat”, ne-a declarat Ana Rîșcanu, secretara Primăriei Pipirig. ”Noi i-am dat toate documentele legale, dar trebuie să ne supunem Legii 119/1996, care stipulează la articolul 69 cui putem elibera extrase. Doamna încearcă să-și rezolve problema, dar noi nu putem elibera acest extras după un certificat de naștere anulat decât la solicitarea instanței sau a altor instituții prevăzute în articolul 69. În momentul în care instanța va stabili că trebuie să eliberăm acest extras, o vom face. Avem toată disponibilitatea, noi înțelegem situația, dar trebuie să respectăm legea”.
Așa stând lucrurile, în spiritul armoniei legislative absolut admirabile, Rodica Ciocârtău nu a avut altă soluție decât să deschidă acțiune în instanță, pentru a demonstra că nu a adus-o pe lume un bărbat văduv, ci are părinți biologici și nu este rudă cu viitorul ei soț.
”Atitudinea celor din primărie îmi complică viața și mă face să pierd bani”
Dosarul, înregistrat pe rolul Tribunalului Neamț, având ca obiect ”obligația de a face” are următorul termen pe 10 februarie. În acțiune, reclamanta a precizat: ”În fapt, subsemnata locuiesc și muncesc în Germania, împreună cu concubinul meu, numitul Johann Gross, care are atât cetățenie română, cât și germană. În cursul anului curent (anul 2019 – n.n.) am inițiat demersuri pentru a mă căsători cu acesta în Germania, fiindu-mi comunicate de către autoritățile germane actele necesare încheierii căsătoriei. Astfel, pentru încheierea căsătoriei, îmi este necesar certificatul de naștere în care să fie menționați ambii părinți, pentru a exclude orice grad de înrudire între subsemnata și viitorul meu soț. (…) Am solicitat pârâtei eliberarea unui duplicat al certificatului de naștere în care sunt menționați părinții mei naturali, doar pentru a face dovada în fața autorităților germane că nu am legături de rudenie cu viitorul meu soț, chiar dacă acest certificat a fost anulat și nu-și mai produce efectele decât pentru dovedirea filiației subsemnatei. Nu are relevanță faptul că acest certificat de naștere a fost anulat, atâta timp cât este singurul act de stare civilă care face dovada părinților naturali ai subsemnatei. Răspunsul pârâtei la solicitarea subsemnatei a fost unul negativ, refuzând să-mi emită un duplicat de pe certificatul de naștere anulat, în care sunt menționați părinții naturali. De asemenea, pârâta mi-a eliberat doar o copie simplă de pe Decizia nr. 47/22.12.1975, copie care nu poate fi apostilată, întrucât nu este un înscris original. Certificatul de naștere și decizia prin care s-a aprobat adopția trebuie prezentate autorităților din Germania traduse și apostilate. Ori apostila se aplică doar înscrisurilor originale, astfel încât mă aflu în imposibilitatea de a face dovada filiației față de părinții mei naturali, în Germania, și implicit în imposibilitatea de a mă căsători”.
Urmează ca instanța să ia o decizie, cea firească fiind să oblige Primăria Pipirig să-i elibereze Rodicăi Ciocârtău documentul de care are nevoie. Lucru care mai durează, în detrimentul solicitantei. Problema de fond rămâne legalitatea, se vede de-a dreptul tradițională, din cadrul Primăriei Pipirig. În arhiva instituției există decizia de înfiere, în dublu exemplar, luată în ședința Biroului executiv al consiliului popular, pe 22 decembrie 1975, ziua când ”locuitorul Ciocârtău I. Gheorghe – văduv – solicită înfierea, cu toate efectele filiației firești, a minorei Bîrgăoanu Rodica”.
Cum, din ancheta socială și din actele din dosar, a rezultat că ”înfierea se face în interesul minorei”, deși miza era casa pe care Gheorghe Ciocârtău, poștaș la acea vreme, nu voia s-o piardă, solicitarea a fost aprobată prompt, iar pe 26 decembrie, a doua zi de Crăciun, a fost eliberat, la fel de prompt, noul certificat de naștere.
De-a lungul anilor, Rodica Ciocârtău s-a adresat în repetate rânduri Primăriei Pipirig, susținând că înfierea s-a făcut ilegal și că este incredibil faptul că are doar tată în certificatul de naștere. De fiecare dată i s-a spus că totul s-a făcut ”conform legii”.
”Părinții mei mi-au spus că nu au fost de acord cu adopția și, totuși, s-a întâmplat această înfiere, ilegal. Eu n-am beneficiat de nimic de la acest om, el s-a mai casătorit de două ori, cu ultima soție are 3 băieți. Trăiește și în ziua de astăzi, dar are niște probleme mentale. Eu i-am purtat doar numele și atât. Am 100 de martori în tot satul. Și acum, din cauza unor acte făcute cum au fost făcute, pe lângă faptul că nu am mamă în certificatul de naștere emis ilegal, atitudinea celor din primărie îmi complică viața și mă face să pierd bani. Doamna secretară mi-a spus să vin să mă căsătoresc la Pipirig. Eu pot să mă căsătoresc și pe lună dacă vreau, nu asta e problema, ci neregulile din actele lor, pe care nu încearcă în niciun fel să le repare! Și tot eu trebuie să umblu prin instanță și să cheltuiesc bani, ca să demonstrez că am mamă!”.
Cristina MIRCEA
