Cristian Fodor, un tânăr bioinginer, de loc din comuna Brusturi, este câştigătorul Marelui Premiu Euroinvent 2020. Acesta este în valoare de 10.000 de lei şi a fost oferit de Fundaţia „Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României”. Cristian Fodor este absolvent al Facultății de Bioinginerie Medicală din cadrul Universității de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa” din Iași, iar actualmente este masterand în cadrul aceleiași facultăți. Nemţeanul este angajat al Spitalului Militar Iași (unul dintre puținii bioingineri medicali încadrați într-o structură medicală militară). Proiectul câştigător a lui Cristian Fodor este un manechin inteligent pentru exersarea tehnicilor de prim ajutor.
– De ce ai ales facultatea de Bioinginerie Medicală?
Am ales Facultatea de Bioinginerie Medicală pentru că este o facultate ce pregătește specialiști cu profil interdisciplinar, în comparaţie cu alte facultăţi care pregătesc specialişti pe o linie clar stabilită de la început. Este o instituție unică din cadrul unei universități de medicină, care integrează principiile fizicii, chimiei, matematicii și pe cele inginerești pentru studiul biologiei, medicinei, comportamentului sau sănătății, dezvoltând noi produse biologice, materiale, procese, implanturi și dispozitive, instrumente, produse informatice pentru prevenirea, diagnosticul și tratamentul bolilor, pentru reabilitarea pacientului și creșterea gradului de sănătate. Scopul este clar: îmbunătățirea calității vieții pacientului.
– Când ai simţit că eşti atras de acest domeniu?
Un astfel de profil multidisciplinar este de mare căutare în zilele noastre, când, un sistem complex nu poate fi realizat decât prin implicarea unor membri cu profiluri diferite dintr-o echipă, noi fiind pregătiți să facem față unei astfel de provocări. Nefiind în contact direct cu pacientul, pentru mine a fost un plus. De asemenea, ramificațiile științifice ale facultății pot deschide multe uși, dacă nu în România, cu siguranță în străinătate. Dintre acestea pot trece în revistă doar câteva domenii de mare interes: protetică (mai ales protetica inteligentă), biomateriale, bionică, robotică medicală, biomecanică, bionanotehnologie, biotehnologie, bioinstrumentație, imagistică medicală etc.
– Cum ţi-a venit ideea să te înscrii cu acest proiect la Euroinvent?
Aceste tipuri de evenimente științifice promovează ideile creative și susțin cu mare interes inovația. Este o mare oportunitate să îți prezinți proiectul în cadrul unui asemenea eveniment științific, cum este Euroinvent. De asemenea, este o onoare să expui, ca student, alături de marii profesori, cercetători din cadrul universităților, a institutelor de cercetare din România și din multe alte țări. De exemplu, în acest an au fost participanți din circa 30 de țări. Înveți extraordinar de multe lucruri, ai ocazia să întâlnești noutățile de vârf (state of the art) din domenii diverse. Anul acesta a fost diferit, evenimentul având loc online, pentru prima dată.
„Sistemul oferă suport continuu persoanei care dorește să deprindă manevrele de resuscitare”
– Şi cum ţi-a venit ideea cu acest dispozitiv, mai exact manechin?
Când o persoană intră în stop cardio-respirator, pentru a i se prelungi funcțiile vitale până la sosirea echipajului medical de urgență specializat i se va aplică manevre de resuscitare cardiopulmonară. Aceasta este o procedură de urgenţă, care combină compresiile toracice cu ventilaţia artificială, în scopul păstrării intacte a funcțiilor vitale ale victimei, până când se iau măsuri suplimentare, pentru a restabili circulația spontană a sângelui și respirația. Specialiștii care asigură suportul vital de bază, au nevoie de instruire temeinică în a realiza aceste manevre și evident, suport logistic corespunzător. Actualmente, se utilizează manechine de lucru, clasice sau mai performante, cu funcții de bază. Aici am depistat o problemă și am încercat să ofer o soluție.
– Practic, ce face acest manechin? Te rog să explici şi pe înţelesul celor neavizaţi în acest domeniu.
Sistemul realizat de mine oferă suport continuu persoanei care dorește să deprindă manevrele de resuscitare. Prin feedback-ul primit în timpul exersării manevrelor utilizate în primul ajutor premedical, procesul de învățare al cursanților este ușurat, dar și interactiv. Prototipul oferă feedback instantaneu atât vizual, acustic, cât și tactil, persoanelor care sunt instruite în vederea dezvoltării rapide a abilității de efectuare a manevrelor în resuscitarea cardio-pulmonară (RCP). Pe scurt, cursantului îi sunt transmise informații prin semnalele mai sus menționate cu privire la exersarea corectă/incorectă a manevrelor. Conține și alte elemente inovatoare care îl fac să fie user-friendly, dar sunt detalii care nu pot fi puse chiar acum în lumină.
– Cât ai muncit la acest proiect?
Mai întâi a existat ideea, substratul unei probleme tehnice întâlnite. De regulă, după ce apare ideea, urmează o perioadă de incubație a acesteia în care te gândești la mai multe variante posibile de implementare fizică. Primul pas a constat în schițarea principiilor/metodelor de funcționare a soluției tehnice de rezolvare a problemei. A urmat dezvoltarea a două prototipuri pre-experimentale rezultând astfel, un prototip experimental gata de testat din punct de vedere al funcționalității.
„Pentru a introduce pe piață un produs nou, mai ales românesc, drumul e anevoios”
– Te-ai gândit ce vei face cu banii de la premiu, cum îi vei cheltui?
Cu siguranţă vor veni ca un ajutor în dezvoltarea proiectului meu. Implementarea unor prototipuri necesită investiţii financiare considerabile pentru un student, iar acest premiu oferit de Senatul Ştiinţific este un plus.
– Simţi că eşti, dacă nu sprijinit, măcar încurajat de statul român, în aceste proiecte ale tale?
Prin intermediul instituțiilor statului, există tot felul de stimulente, dar cred că nu sunt îndeajuns. Universitățile, prin profesorii dedicați, organizează evenimente științifice (Inventica, Euroinvent, Conferința Națională de Bioinginerie, tot felul de concursuri, dar și multe altele), prin care se susține avansarea tehnologică. Din păcate, transferul tehnologic (de la idee, la a vinde produsul pe piață) este redus în țara noastră. Drept dovadă, numărul total anual al cererilor de brevet de invenție românești este foarte mic, în ciuda puterii creative a românilor. Cea mai mare problemă, după cum răspundeam la întrebarea precedentă, este transferul tehnologic. Pentru a fabrica și a introduce pe piață un produs nou, mai ales românesc, drumul e anevoios, șansele sunt slabe. Cu atât mai mult, dacă produsul este unul de natură medicală. Pe lângă o susținere serioasă, implicarea statului ar trebui să fie prezentă și vizibilă de când apare o idee pe hârtie, prin facilitarea legăturii dintre cel care inovează și firma care fabrică produsul finit, care ajunge la utilizator/consumator. Avansarea tehnologică în ziua de astăzi este foarte rapidă, noutatea este depășită într-un timp extrem de scurt, de aceea trebuie să se profite de momentul oportun. Ceea ce e nou astăzi, e posibil ca în perioada următoare să nu mai fie valabil (parțial sau în totalitate), ci să fie depășit de o idee nou-apărută la vârful creionului unui personaj isteț.
A consemnat Ciprian Traian STURZU
