Pe internet circulă de cîteva zile protestul unui profesor de matematică din București care demonstrează că în capul lui Funeriu și al găștii din minister există un învățămînt românesc care n-are nici o legătură cu realitatea din clase. {i mai grav este că dascălul care scrie este la un liceu cunoscut din București. Cu atît mai grave sînt lucrurile într-o școală de la Brășăuții de Deal, unde profesorii au și grija navetei și a lefurilor mici, nu doar a pretențiilor aberante pe care Funeriu&Comp le-au transformat în lege.
Către: Parlamentul României
În atenția: Doamnelor și Domnilor Senatori și Deputați
Cadrele didactice membre ale Sindicatului Salariaților din Învățămînt – București din Liceul Teoretic “Nicolae Iorga” doresc să vă aducă la cunoștință nemulțumirile lor în privința deciziilor cel puțin discutabile ale conducerii MECTS referitoare la testele de evaluare inițială, foaia de parcurs și alte activități care cumulate duc timpul de lucru săptămînal al unui profesor la un număr de ore ce depășește cu mult norma de 40 de ore pe săptămînă prevăzută în Legea Educației Naționale.
Dorim ca specialiștii în educație ai MECTS să normeze pe baze științifice toate activitățile desfășurate de un cadru didactic și apoi să ne demonstreze personal, activînd la catedră, că ele pot fi realizate în 40 de ore pe săptămînă. Este ușor să faci școală pe hîrtie, dar este mult mai greu să o faci în realitate.
1) Testele de evaluare inițială comandate de MECTS sînt inutile din mai multe motive:
– elevii pe care îi evaluăm sînt în mare parte elevii noștri pe care noi deja i-am evaluat în anul școlar trecut. Un singur test nu are cum să-i evalueze mai bine decît cele 10 teste din anul școlar anterior. Elevii claselor a IX-a au susținut un examen de evaluare națională. Contestă domnul ministru obiectivitatea acelui examen?
– subiectele nu sînt unice la nivel național. Prin urmare elevii nu pot fi clasificați, școlile nu pot fi ierarhizate, iar elevii, profesorii și părinții nu pot să realizeze care este nivelul real de pregătire al beneficiarilor educației raportat la competențele evaluate de examenele naționale.
– modelele de teste nu acoperă întreaga programă școlară (uneori nici măcar nu o respectă).
– structura testelor la clasele IX-XII nu are nicio legătură cu structura subiectelor de la examenul de bacalaureat. La clasa a XII-a se evaluează doar o mică parte din materia clasei a XI-a. Prin urmare testul este complet inutil, neputînd să evalueze nivelul de pregătire al elevilor pentru bacalaureat.
– din momentul în care au aflat că notele obținute la aceste teste nu se trec în catalog, mulți elevi nu au mai fost interesați de recapitulări.
– aceste teste ar fi extrem de utile dacă s-ar susține doar la începutul claselor a VIII-a și a XII-a, dar în alte condiții:
– susținerea testelor doar la disciplinele de examen național
– cu subiecte unice la nivel național
– cu subiecte asemănătoare ca structură, grad de dificultate și timp de lucru cu cele de la examenele naționale
– cu subiecte care să evalueze competențele dobîndite în clasele V-VIII și respectiv IX-XII
– discutarea rezultatelor cu elevii și părinții elevilor și informarea lor asupra nivelului de pregătire al elevilor
– stabilirea măsurilor de remediere a rezultatelor de către specialiștii în educație din MECTS împreună cu profesorii, elevii și părinții acestora, fără ca aceste măsuri să implice muncă suplimentară neplătită din partea profesorilor. În caz contrar aceste măsuri ar conduce la discriminări în rîndul profesorilor: cei care au elevi mai slabi ar munci mai 3 mult decît cei care au elevi mai buni; cei care predau discipline de examen ar munci mai mult decît cei care predau discipline la care nu se susțin examene naționale, în condițiile în care toți ar fi plătiți la fel.
De asemenea dorim ca acești specialiști să ne demonstreze practic că aceste măsuri pot fi implementate la clasă cu succes, lucrînd ei înșiși cu cei mai slabi elevi din sistem. Noi vom fi fericiți să învățăm de la ei și să ne perfecționăm.
2) Depășirea cu mult a normei de lucru de 40 de ore pe săptămînă conduce la epuizarea psihică a cadrelor didactice cu efecte devastatoarea asupra calității actului educațional.
Spre exemplu un profesor care predă la 12 clase are de corectat 360 de teste (a cîte 3-4 pagini fiecare ). Chiar dacă ai citi aceste teste ca pe un roman de 1000-1500 de pagini nu ai reuși să le parcurgi într-o săptămînă. Corectarea în mod serios a unui astfel de test durează în jur de 15 minute. Prin urmare acest profesor ar trebui să aloce 90 de ore doar pentru corectarea testelor (și asta într-o singură săptămînă!!!!!).
Discutarea fiecărui test în parte cu părinții fiecărui elev va necesita cel puțin 5-10 minute, adică în total 30-60 de ore. Cînd își va pregăti acest profesor lecțiile? Ce putere va mai avea el să își realizeze lecțile în clasă? Cînd va mai participa la cursurile de formare și perfecționare? Cum și cînd va realiza celelalte atribuții pe care le are ca profesor?
În plus, avînd în vedere că au trecut aproape 4 săptămîni din primul semestru, pentru a asigura notarea ritmică, acest profesor trebuie să administreze proprile teste la clasele la care predă (testele de evaluare ințială nu se trec în catalog).
De asemenea atragem atenția că aceste teste de evaluare inițială nu apar în fișa postului.
3) Am constatat că în ultimii doi ani volumul de muncă s-a dublat în condițile în care veniturile noastre (și mai ales puterea de cumpărare)
s-au înjumătățit. Prin urmare sîntem plătiți de patru ori mai puțin decît pe timpul celorlalte guvernări.
Dorim ca specialiștii în educație ai MECTS să normeze pe baze științifice toate activitățile desfășurate de un cadru didactic și apoi să ne demonstreze personal, activînd la catedră, că ele pot fi realizate în 40 de ore pe săptămînă. Este ușor să faci școală pe hîrtie, dar este mult mai greu să o faci în realitate.
4) Aceste teste conduc la supraîncărcarea elevilor ( 3-4 teste pe zi cîteva zile la rînd), obosirea lor inutilă și surmenaj care vor duce în final la rezultate din ce în ce mai slabe în activitatea de învățare (deja efectele se văd la clasă).
5) Aceste teste și în general modul în care MECTS gîndește programele și metodele de remediere a rezultatelor elevilor conduc la o discriminare gravă în rîndul profesorilor.
Deși sînt plătiți la fel unii profesori nu au fost obligați să susțină teste (la disciplinele respective nu s-au susținut teste), alții au susținut teste la 4-5 clase, iar alții la 12-15 clase (unii chiar la 18 clase).
Deși au același salariu
– profesorii care au elevi mai slabi trebuie să muncească mai mult decît cei care au elevi mai buni
– profesorii care predau discipline de examen național trebuie să muncească mai mult decît ceilalți, mai ales în cazul anilor terminali.
În nicio altă țară civilizată și democrată din lume nu se întîmplă așa ceva.
De ce nu procedăm ca în alte țări unde
– orele de pregătire pentru examenele naționale sînt cuprinse în planul cadru
– orele de pregătire suplimentară cu elevii se plătesc
– programele de învățare remedială și educația diferențiată se realizează de către corpul de experți ai ministerului care patronează educația.
Am fi fericiți ca activitățile și rezultatele acestor experți să fie înregistrate video și noi să învățăm de la ei și să ne perfecționăm. Pentru că dorința noastră cea mai mare este să fim profesori cît mai buni, dar nu pe hîrtie, ci în realitate.
Este ușor să faci școală pe hîrtie, dar este mult mai greu să o faci în realitate.
6) De la începutul anului școlar 2011-2012, pentru a răspunde cerințelor MECTS și ISMB, am fost obligați să muncim de foarte multe ori 10-12 ore pe zi, uneori chiar și sîmbăta și duminica, depășind cu mult norma de lucru de 40 de ore pe săptămînă.
Exemplu personal:
Număr de ore lucrate pe săptămînă:
– 18 ore norma didactică
– 1 oră de consilere a elevilor
– 1 oră de consultații cu părinții
– 12 ore de pregătire a lecțiilor (cel puțin). Uneori chiar 18 sau 20 de ore. Debutanții se pregătesc cel puțin 20-24 de ore.
– 2 ore alte activități în școală (completarea condicilor, proceselor verbale și altor documente)
– 10 ore realizarea subiectelor și corectarea tezelor și testelor administrate la clasă pentru evaluarea corespunzătoare și asigurarea notării ritmice (20 – 22 teste în 15 săptămîni înseamnă un test și ceva pe săptămînă)
– 15 ore/săptămînă cursuri de formare și perfecționare – obligatorii prin Legea Educației Naționale, art.245, alineatul (6) – plătite de mine
TOTAL ^ 59 de ore pe săptămînă (cu o pregătire minimală a lecțiilor)
La acestea se adaugă:
– alcătuirea și modificarea orarului (doar eu) (100-200 de ore pe an – neplătite)
– completarea portofoliului profesorului, portofoliului dirigintelui, caietului dirigintelui, completarea catalogului, completarea planificărilor, completarea fișelor psihopedagogice ale elevilor, alcătuirea diverselor raportări cerute de minister și inspectorate, completarea proceselor verbale etc. (100-150 ore pe an)
-participarea la olimpiade, concursuri școlare și alte examene (20-100 de ore pe an
– consilii profesorale – cel puțin unul pe lună 4-5 ore (2-3 consilii la sfîrșitul fiecărui semestru)
– serviciul pe școală 4 ore o dată pe lună (toți ceilalți profesori)
– ședința cu părinții 4 ore o dată pe lună
– activități extrașcolare 4-6 ore pe săptămînă
– activități în cadrul comisiilor din școală 1-2 ore pe săptămînă
– activități metodice și ședințe de catedră 1-2 ore pe săptămînă
– pregătirea temelor și examenelor pentru cursurile de perfecționare 2-3 ore pe săptămînă
– încheierea situației școlare și alcătuirea rapoartelor (20-40 de ore pe an)
– susținerea examenelor de corigență, de încheiere a situației școlare sau de diferențe 10-30 de ore anual
– comunicare cu părinții elevilor în plus față de orele de consultații, de ședințe și de lectorate 20-50 ore anual
– alte activități inițiate de către inspectoratele școlare și MECTS (acțiuni, întîlniri, simpozioane, consfătuiri, etc.) 50-100 de ore anual
Dacă mai adăugăm și cererile ministerului și inspectoratelor de a lucra suplimentar și diferențiat cu elevii slabi și cu elevii buni care se pregătesc pentru concursurile școlare, precum și cu toți elevii care se pregătesc pentru examenele naționale 3-4 ore pe săptămînă (pe care trebuie să le pregătim în mod special, deci 7-8 ore pe săptămînă) vom obține o medie de 80-90 de ore pe săptămînă (mult peste cele 16 ore menționate de domnul președinte Traian Băsescu). Se preconizează că în viitorul apropiat vom întocmi grafice de evoluție și portofolii pentru fiecare elev, asta însemnînd încă 200-400 de ore de muncă în plus pe an.
Am dori, dacă se poate, să aduceți aceste lucruri la cunoștință domnului ministru Daniel Petru Funeriu.
De asemenea vă rog respectuos să îl informați pe domnul ministru că, avînd în vedere că celelalte activități specifice postului depășesc cu mult norma de lucru de 40 de ore pe săptămînă, eu, profesorul de matematică Adrian-Dan Enache, nu voi putea termina de corectat testele de evaluare inițială și nu voi putea alcătui raportarea rezultatelor pînă în februarie-martie 2012. Dacă domnul ministru mă degrevează total de celelalte activități pot termina corectarea și raportarea într-o săptămînă.
Liderul grupei sindicale a SSIB din Liceul Teoretic “Nicolae Iorga” din București,
Prof. Adrian-Dan Enache
P.S. În plus ni se cer toate raportările în format electronic, fără a primi bani pentru calculatoare personale , licențe de Windows, licențe de MS Office și de alte programe necesare unui învățămînt modern. De asemenea avem nevoie de bani pentru copiatoare personale, hîrtie și consumabile. Nu putem să lucrăm toți 80 de profesori și învățători în școală cu un singur copiator și un singur calculator la care avem acces (pe care îl folosesc și elevii, deci îl putem folosi doar în afara orelor de curs). Probabil că parcurile, telegondolele, fîntînile arteziene, locurile de joacă pentru bătrîni la sate, bordurile, sălile de sport și terenurile de fotbal construite în pantă sînt mult mai importante decît nevoile învățămîntului românesc.
