În ultimele două decenii, comuna Ion Creangă a fost un aspirator important în atragerea de fonduri guvernamentale şi europene. Acum, la ceas de bilanţ, comunitatea, în ansamblul ei, are cu se se lăuda. Are instituţii locale moderne, cu edificii cu mult peste statutul de comună – Casa de Cultură, şcoli, primărie, în construcţie un modern dispensar uman şi multe altele. Fireşte, de remarcat faptul că, după plecarea la Ceruri a fostului primar Petrică Prichici, preluarea destinelor de către viceprimarul de atunci, Neculai Năstase, s-a făcut fără sincope, din contra, programul de investiţii a continuat cu rezultate notabile. Viaţa merge înainte, iar oameni locului vor fi invitaţi să meargă din nou la urne şi să-şi exercite dreptul de vot. În aceste condiţii, aşa cum declara zilele trecute primarul interimar Neculai Năstase, grupul din care face parte „poate duce cu succes toate lucrările de investiţii începute, dar şi de întocmire de noi proiecte pentru dezvoltarea comunei, respectiv, alimentarea totală cu apă potabilă a satelor componente asfaltarea tuturor drumurilor comunale, şi, mai ales, aducerea, cu ajutorul statului, a gazului metan în comună, reţea care trebuie să treacă mari obstacole”. Toate acestea costă foarte mult, iar din resurse locale, practic, este imposibil de realizat.
Interviu cu primarul Neculai NĂSTASE
– Domnule primar, ce invesţiţii importante are comuna în derulare?
Am depus un proiect de asfaltare drumuri comunale la Institutul de Prognoză. Însă s-a desființat, dosarele depuse au fost preluate de Ministerul Dezvoltării. Se pare că o să se dea drumul la finanțare, doar că mai durează. Noi am primit adresă de la Bucureşti cu proiectele pe care le avem în derulare. Când trimitem pentru plată, facem menţiunea cine ne-a aprobat, ca să fie mai ușor de găsit dosarul. Până la urmă se va găsi o soluţie pentru plată, pentru că sunt multe comune care au demarat lucrările, iar acum riscă să fie date în judecată şi blocată activitatea administraţiilor publice locale. Important este că asfaltăm în toate satele cei 11 kilometri, iar noi, ca să împăcăm pe toată lumea, am repartizat la fiecare aşezare. S-a dorit să facem câte puțin, dar câte puțin în fiecare sat al comunei. Am început activitatea și se lucrează pe Drumul Crucii, care are 1.300 metri liniari. Drumul va fi modernizat până la Schit, plus vreo 500 de metri în satul Muncel. Ca atare, strada principală din satul Muncel va fi asfaltată în totalitate. Apoi, mai avem strada Ștefan cel Mare cu 1.093 metri, strada și fundătura Cotunei cu aproape 500 metri, str. Fântânelor cu 200 metri, str. Salcâmului cu 210 metri, str. Liliacului cu 344 metri, str. Bradului cu 313 metri, str. Mihai Viteazul, din satul Muncel, acestea fiind pe raza satului Ion Creangă. Pe urmă, mai avem şi în satul Izvor – str. Păcii în continuare, unde a fost întreruptă asfaltarea De acolo s-a prins și o consolidare de mal, deoarece s-a îngustat drumul și fără o astfel de lucrare nu se poate face asfaltare. Tot în satul Izvor mai avem Fundătura Unirii, continuarea străzii Unirii cu asfaltatul până în capăt, pentru că nu s-a prins în primă fază tot. La Averești suntem blocați pe trei străzi cu lucrarea, pentru că acolo am început extinderea reţelelor de apă și canal și îl lăsăm acest sat la urmă. Au băgat numai canal și trebuie să bage și apă pentru că nu are rost să asfaltăm și după să stricăm drumul din nou. În proiect scrie aducerea la forma inițială, dar nu era asfalt. De la Averești mai avem str. Troiței, str. Izlazului. Pe urmă, în satul Stejaru avem o altă fundătură, str. Dispensar cu 218 metri, apoi str. Cezar Petrecu cu 800 metri, str. Moșilor cu 798 metri. Mai avem 273 metri liniari în satul Recea, pe str. Curăturilor. E puţin, dar am încercat să avem un echilibru și în raport de populație, dar și în raport de străzile care au fost asfaltate. Şi, ca să închei cu asfaltul, mai este un proiect depus cu 13 kilometri de asfalt. A fost depus la Ministerul Dezvoltării pe fonduri europene și toți pe care i-am mai cunoscut acolo, acum nu mai răspund la telefoane, nu știm ce o să să se întâmple cu el. Cu timpul, o să vedem ce va mai fi şi o să găsim o formă de a afla unde este dosarul. Avem copii, am depus și am adresă, dar ce folos că ai doar hârtia. Așteptăm să vedem ce se va întâmpla în viitor. Avem finanțare pentru drumurile în lucru, iar în aceste condiţii dăm statul în judecată dacă nu o să ni se dea banii. În fond, nu ne-a comunicat nimeni că nu 
ne dă. Am mers pe filieră, am scos la licitație proiectarea, execuția, apoi a câștigat o firmă ambele lucrări, am cheltuit bani, am dat ordin de începerea a lucrărilor, autorizație de construcție, predare amplasament, deci, toţi paşii au fost făcuți. Totul costă și pe constructor nu-l interesează că nu-mi dă statul bani. El știe că am scos acele faze de lucru la licitaţie, iar când le scoți la licitație o faci pe baza acelui program de finanțare.
Demersuri pentru reţeaua de gaz metan
– Ce s-a mai realizat pe DJ?
Pe județean s-a pus un covor de vreo 1.500 metri liniari, între satul Ion Creangă şi Capul Dealului-Izvor. S-a turnat un covor, atât.
– În ce stadiu sunt demersurile pentru reţeaua de gaz metan?
Ca noutate, avem proiect depus pentru reţeaua de gaz metan, care va avea o lungime de 60 kilometri. Dacă nu era nevoie de extindere, primeam banii și pentru gaz metan. Am fost pe o listă de așteptare, dar tot la Institutul de Prognoză. PSD a dat o ordonanță prin care i-a obligat pe cei de la Transgaz să ne aducă o conductă în satul Recea. În acest sens, le-am pus la dispoziție și teren, ca respectiva conductă să fie de capacitate mare, astfel ca o ramificație să meargă la Icușești, să intre în judeţul Bacău, în satul Bătrânești, apoi comuna Negri, până la Podu Turcului. O altă ramificaţie să treacă prin Ion Creangă, Valea Ursului, Oniceni, Bozieni, Băcești, Negrești, Vaslui, ca să asigure şi în judeţul vecin, care nu are gaz metan. Am hotărârea de guvern care a rămas în aer, pentru că s-au schimbat… guvernele. Acum, mai nou, guvernul PNL a preluat inițiativa PSD-ului privind gazul şi așteptăm să vedem ce se mai întâmplă. Am fost la o ședință unde au fost chemați reprezentanții Transgaz. Cu această ocazie, am primit aprobare de la Transgaz să ne înțepăm în conducta lor, dar nu avem fonduri pentru așa ceva. Eu ca să vin cu reţeaua de la Liceul Agricol, de pe E85, trebuie să traversăm şi calea ferată (subtraversare calea ferată), care e foarte greu de realizat și cu aprobări foarte multe și cu cheltuieli mari. Să subtraversez E85, iar este la fel de greu și necesită mulți bani. Nu mai spun de traversarea câmpurilor, până la malul Siretului. De acolo, altă subtraversare a râului Siret. Valorile pentru lucrarea asta, până a ajunge cu gazul în comuna Ion Creangă, sunt enorme şi depășesc mult valoarea lucrării în interiorul comunei noastre. Nu avem posibilități şi numai o intervenţie a statului poate rezolva problema. Sunt miliarde și miliarde, lucrarea dacă o face Transaz, atunci lucrurile se schimbă, pentru că dispune de mari fonduri.
Unităţi şcolare moderne
– Ce investiţii importante mai aveţi?
Mai avem în lucru o Casă Socială în satul Izvor, unde am demarat lucrarea. Am organizat licitația, care a fost câștigată de trei firme care sunt unite între ele. Și au început lucrul, am emis și autorizație de construcție, ordin de începere a lucrării, proces de predare a amplasamentului, iar acum se lucrează. Amplasamentul este pe la mijlocul satului, chiar la șosea, lângă moară. Am cumpărat ceva mai mult de 8.000 metri pătraţi. În acești 4 ani am reușit să modernizăm un grajd al fostului CAP. Am montat un acoperiş nou, cu căpriori, cu uși și am transformat spaţiul într-o magazie. Am făcut împrejmuiri, iar acolo adăpostim utilajele iarna. Tot acolo, depozităm materialele, care rezultă din demolări. Oamenii nu au voie să arunce oriunde materialele rezultate și nu au unde să le ducă. Avem cositoare pentru vegetația de pe raza comunei, avem buldoexcavator, avem tractor cu remorcă și ne facem treburile cu ele. De asemenea, avem şi pădure și de aceea nu cumpărăm lemne, de foc. Asigurăm necesarul la instituţiile locale, inclusiv la şcoală. Evident, avem lemne şi pentru centrala primăriei locale. Anul trecut am avut 160 metru cubi și i-am împărțit frățește la toate școlile. Anul acesta avem 140 metri cubi, că atât au ieșit din calcule pentru că noi, ca proprietari, nu avem voie să exploatăm decât până la două hectare pe an. În două hectare sunt mai mulți metri cubi sau mai puțini, depinde de densitatea arborilor. Ei nu pot să depășească suprafața, din acest motiv oscilează cantitatea de material lemnos.
– Relaţia cu reprezentanţii bisericil este bună?
Avem o colaborare excelentă cu preoţii. Am reușit să facem un schit pe drumul Crucii, pe care îl vom asfalta. Avem promisiuni la Consiliul Județean că o să ne dea ceva bănuți.
– Lucrările la canalizare şi alimentare cu apă, la ce nivel al execuţiei s-a ajuns?
Investiţia a fost adjudecată la licitaţie de o firma din Italia. Este vorba de o reţea de 15 kilometri apă şi canalizare şi aşteptăm să vină şi să se apuce serios de treabă. În ultima vreme a fost pandemia, iar italienii au mers în ţara lor. Îi aşteptăm să se apuce de treabă
”Pârâul Ţiganca aşteaptă constructorii””
– Aţi primit bani la rectificarea de zilele trecute?
A avut loc rectificarea, dar încă nu am intrat în posesia sumei care s-a repartizat la biserici. A fost o ședință săptămâna trecută, cu o rectificare de urgenţă și prin care bisericile urmau să primescă şi ele ceva bani. I-am mai ajutat pe preoţi. Avem pe raza comunei slujitori foarte gospodari şi merită respectul nostru. La Recea s-a făcut Casă praznicară, la Izvor s-a făcut tot Casă praznicară. Apoi, i-am mai mobilizat să-și facă garduri, alei, curățenie. La Biserica de la Ion Creangă a început să se refacă acoperișul, au extins Casa praznicară. Observ că sunt interesați să facă ceva pentru comunitate, cu toate că ei sunt în trecere pe aceste locuri. Unii stau până la sfârșitul mandatului, alţii mai mult.
– Cât priveşte infrastructura şcolară?
La şcoli nu au fost probleme, am asigurat asistență medicală la sfârșit de an. Avem la ora actuală trei cetățeni veniți din Turcia și sunt în carantină la domiciliu. Sunt suspecți, nu sunt confirmați. Mai au până pe 6 august de stat acasă. Sunt români, din Bahrin. În schimb, am avut probleme cu inundațiile, cea mai afectată zonă fiind satul Izvor unde, în trei reprize, au fost inundate câteva case. A venit comisia de la ISU Neamț, din dispoziţia prefectului. Să știți că am reuşit să contabilizez bine treaba și să scriu totul. În anumite momente, totul constă în scris, în acoperire de documente. Ne-au dat un miliard şi jumătate de lei vechi pentru pietruire/reprofilare străzi, apoi, 12.000 de lei noi pentru o punte la Izvor, de la Biserică. Am mai primit 2.800 de lei la Stejaru, pentru două capete de pod. Sper să mă pot descurc cu aceşti bani, pentru că sunt cam puţini. Apoi, în centru, 100 de metri pătraţi de asfalt a fost rupt și e piatră acum. Lucrarea a fost preluată de Consiliul Județean. În satul Izvor, fiind un pod peste DJ, tot Consiliul Județean a luat din banii comunei și vor face decolmatarea podului, stânga, dreapta, cum se va putea.
– Se mai lucrează pe cursul pârâului Țiganca?
Am mers la prefect, iar dumnelui a fost la noi şi a văzut lucrarea. I-am prezentat situația reală, i-am dus hârtii şi tot ceea ce trebuie. A zis că intervine. Dar, din concluziile pe care le-am tras, până când DNA-ul nu va spune că se pot reîncepe lucrările, nu se poate face nimic. Părerea mea este că lucrările trebuiau lăsate să continue, iar DNA-ul să-și facă treaba. Era gata până acum și răspundea fiecare de pagubele create. Timpul ne-a permis în primăvară-iarnă şi se putea lucra.
„Vreau modernizarea instituţiilor locale”
– Veţi candida la funcţia de primar, pe 27 septembrie?
Eu sunt foarte mulțumit în ceea ce priveşte realizările. Căruța este plină, cum zice românul. Eu nu voi candida, va candida un domn mai tânăr, Dorin Tăbăcaru. Eu sper să rămân viceprimar, așa s-a discutat la nivel de organizație. Totodată, sperăm să avem un scor foarte bun. Dânsul a mai fost viceprimar 16 ani. S-au schimbat multe. Oricum, este un foarte bun organizator. Candidatul nostru are susținere de la toți membrii PSD. Concurenți avem, dar de talie mică, de valoare mică. Este unul care a candidat de 4-5 ori și nu a obţinut funcţia de primar. Domnul Tăbăcaru este un bun organizator, lucrează la un centru recuperare pentru copii, are în subordine medici, are tot ce trebuie în Roman, la municipiu. De fiecare dată când am trecut pe la dânsul am văzut ordine, disciplină, curățenie. N-am văzut să se scrie de dânsul de rău prin vreun ziar, pe undeva. Cu toate că postul lui era mult mai ușor acolo decât postul de primar, dar dacă aceasta e alegerea dânsului, asta e. Sperăm să avem un număr consistent de consilieri, să nu depindem de altcineva la alegerea viceprimarului, care se alege, după cum știți, din rândul consilierilor locali.
– Aveţi de transmis vreun mesaj?
Da, în primul rând, îi mulţumesc domnului preşedinte Ionel Arsene, care ne-a ajutat ori de câte ori am avut nevoie. A adus foarte mulţi bani în judeţ, iar din câte observăm peste tot locul, banii au fost repartizaţi pentru modernizarea infrastructurii locale în tot judeţul. Dumnealui este aşteptat cu drag ori de câte ori ajunge pe aceste meleaguri. Apoi, mulţumesc electoratului local că a avut încredere în noi, şi că numai împreună cu oamenii locului vom putea răzbi în anii care vor urma. De asemenea, mulţumesc salariaţilor primăriei, membrilor Consiliului Local cu care am avut o excelentă colaborare în tot mandatul. Vrem să facem multe şi să realizăm câteva obiective mari: să modernizăm toate drumurile, să avem apă potabilă peste tot, canalizare, instituţii locale moderne şi reţea de gaz metan.
A consemnat Constantin NEGRU
