Interviu cu primarul Petrică BUJOR
– Pentru cine nu vă cunoaște, cine sunteți dvs., domnule primar?
Eu sunt născut la Roman, iar părinții mei au rădăcini în această comună. Mama este din Budești, iar tata din Făurei. Eu m-am născut în Roman. Cursurile liceale le-am urmat la Liceul 2, astăzi “Vasile Sav”. După, am urmat cursurile Facultății de Administrație Publică Iași, iar în 2004 am venit la Făurei, așezare în care locuim și astăzi. Familia mea a ridicat o casă în anul 1996, tatăl meu fiind șofer pe autobuz, pe traseul Roman-Făurei. La alegerile de acum câteva zile, tata a avut un rol destul de important, fiind foarte cunoscut în zonă. În schimb, soția este din orașul Bălan, judeţul Harghita.
– Acolo sunt foarte mulți moldoveni…
A fost o conjunctură foarte interesantă, fericită chiar pentru noi. Bunicii ei sunt dn Budești, iar tatăl ei a fost director al minei din orașul Bălan, de unde se extrăgea cupru.
– Acolo silicoza a secerat multe vieți …
Da. Din păcate, mulți dintre cei care au lucrat la Bălan erau din această comună și au silicoză. Sau au avut, pentru că nu mai sunt în viață.
– Prin ce împrejurare ați ajuns secretar al comunei Făurei?
În anul 2004 a fost organizat un concurs pentru ocuparea acestui post, pe care l-am obținut.
– Cine era primar atunci?
Domnul profesor Vasile Gherghel, Dumnezu să-l ierte. Am lucrat cu dumnealui opt ani.
– Cum a fost campania electorală la Făurei?
Urâtă. Au fost aruncate multe afirmații care nu-și aveau rostul. La noi nu a fost o campanie concretizată pe ceea ce am vrea să facem. A fost o campanie de aruncat cu noroi. Eu am fost principalul obiectiv, principala țintă.
– Cine v-a atacat mai tare?
Candidatul de la Pro România. Asta a fost, iar din punctul meu de vedere, și chiar sincer spun, momentul 27 septembrie a trecut, iar de acum încolo ar trebui să mai facem și ceva pentru comună.
Gaze naturale la Făurei
– Și cam ce-ați dori?
În programul electoral, am câteva obiective pe care chiar aș vrea să le realizez. Am finalizat studiile topo pentru aducțiunea de gaz metan, care va veni de la Secuieni, din punctul Trif-Giulești. Astfel, săptămâna viitoare vom avea o discuție cu proiectantul, cu care să finalizăm cererea de finanțare. Săptămâna trecută a fost emisă o ordonanță de guvern, prin care s-a aprobat dublarea sumelor privind finanțarea proiectelor petru rețelele de gaz metan. Noi ne vom racorda la rețeaua care ajunge la Secuieni. Așadar, noi ne vom conecta la rețeaua vecinilor și vom continua lucrările în comună. Rețeaua va veni pe relația Giulești-Climești-Făurei-Budești-Ruginoasa. De aceea am fost nevoiți să facem o asociere cu Ruginoasa. În fond, una dintre condițiile care duc la eligibilitatea proiectului este și numărul de 1.000 de conectări, iar noi, în comuna noastră, nu avem atâtea până în anul 2023. Împreună cu Ruginoasa, sunt peste 1.000, și astfel ne putem ajuta unii pe alții.
– Pe lângă rețeaua de gaz metan, ce doriți să mai faceți?
Mai avem două proiecte, pe care le-am depus împreună cu domnul primar încă în exercițiu, acum o lună, la Compania Națională de Investiții. Este vorba de o rețea de apă potabilă și alta de canalizare în satul Budești. Al doilea, asfaltare de drumuri comunale în satul Făurei, respectiv, un drum din apropierea primăriei, apoi, la Micșunești și Tatomirești, dar și un pod în Budești. Ambele au o valoare de circa 15.000.000 lei, respectiv, 150 miliarde lei vechi. Este cea mai mare investiție care se va derula vreodată în comuna Făurei. La această sumă se adaugă și valoarea rețelei de gaz. Acum, sperăm să fie și aprobate cele două investiții.
– Satul reședință de comună are apă și canalizare?
Nu.
– În aceste condiții, v-ați asumat o muncă foarte grea.
Așa este. A fost reabilitată o școală prin anul 2006, precum și construirea alteia, la Budești. Au fost proiectele domnului Vasile Gherghel. În acest moment, ca lucrare executată, este doar iluminatul public cu led. Atât. Au mai fost câteva proiecte pe GAL, privind achiziționarea unui buldoexcavator, a unei utilitare, dar și a unei multifuncționale de pompieri. În rest, nu prea avem cu ce ne lăuda.
– În cazul în care Consiliul Județean va moderniza drumul spre Horia…
Este altă poveste, fiind vorba de axa Piatra Neamț-Dumbrava Roşie-Mărgineni-Făurei-Trifești-Horia-Ion Creangă-Icușești, până la limita cu județul Bacău. Ar fi o realizare super. În momentul de față, am fost solicitați să schimbăm reprezentanții legali, după modificările apărute la alegerile locale. Fiind un parteneriat dintre aceste comune, trebuie modificate anumite acte, prin alegerea unor noi primari. Adică, alte semnături, alte hârtii. În privința concretizării proiectului, în acest moment, sincer să fiu, nu știu nimic.
Comună cu 4.000 ha teren arabil
– Cât privește relația cu școlile?
Chestiunea de fond este că a fost reorganizată activitatea într-un singur schimb. Clasele primare la Școala Budești, iar gimnaziul la Școala Făurei. De asemenea, grădinița a fost reunită la Budești.
– Sunteți pregătiți pentru învățământul online?
Vom dota toți copiii din comună cu tablete. Am purtat discuții pentru 160 bucăți. În costul acestora, este inclus și internetul timp de doi ani. Pentru achitarea lor, folosim fondurile guvernamentale, nu locale, pentru că nu ne permitem. În cadrul celor 200 de euro/tabletă este inclus și abonamentul de internet pe doi ani. Din păcate, noi stăm foarte prost cu semnalul telefonic. Am apelat la Telekom și sigur va ieși imediat autorizația de construcție pentru trei relee în comuna Făurei, care va rezolva problema. Evident, beneficiar va fi Telekom, dar vom rezolva și problema semnalului telefonic. Până la urmă, oferim tablete, SIM-uri, dar aparatele trebuie să aibă și semnal.
– Aveți Cămin cultural în comună?
Nu, dar avem aprobată o finanțare pentru construirea unui astfel de edificiu, la CNI. În prezent, este aprobat proiectul, dar fără fonduri. Fostul cămin cultural funcționa într-un spațiu al conacului de la Budești, al boierului, imobil retrocedat la Legea 10.
– Cum va arăta comuna peste patru ani?
Sper că mult mai bine. Sper. În campania electorală nu am venit cu promisiuni. Unele se pot realiza, altele nu, iar la final te trezești că nu ai realizat mare lucru. Omul te judecă. Eu am spus că o să încerc să duc la bun sfârșit propunerile pe care le-am făcut. Sper să arate mult mai bine comuna și să fie mai dezvoltată.
– La Budești sunt două obiective istorice, iar unul la Climești.
Din păcate, nu putem vorbi decât despre biserică, pentru că acum conacul de la Budești este retrocedat. Apoi, conacul de la Climești este în paragină. Acolo este și un iaz, din care se alimentează tractoarele cu apă pentru ierbicidat. Primăria nu se poate implica. A fost cumpărat de o persoană privată.
– Ce economie are comuna Făurei?
Activitatea economică se rezumă doar la agricultură și câteva magazine mici. Comuna are două societăți agricole mari, care dețin mai bine de 1.000 ha în arendă, apoi sunt asociațiile fermierilor locali în număr de 5, cu maximum 200 ha fiecare. Mai sunt vreo 5 cu până în 100 de ha. După cum se vede, comuna are circa 5.200 ha, asta însemnând și pădure și intravilan.
A consemnat Constantin NEGRU
