În Biserica creștin-ortodoxă, chipurile celor doi Sfinți Arhangheli Mihail și Gavriil sunt zugrăvite pe uşile altarelor bisericeşti. Cel al Sfântul Mihail pe uşa dinspre nord, iar cel al Sfântul Gavriil (Gabriel) pe cea dinspre sud. Amândoi sunt considerați sfinți protectori ai bisericii și ai familiei. Arhanghelii erau sărbătoriți pentru că „ei sunt păzitorii oamenilor de la naștere și până la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora”.
Sfântul Arhanghel Mihail este singurul înger numit în toate cele trei texte sacre majore ale religiilor lumii: Tora (Iudaismul), Biblia (Creștinismul) și Coranul
(Islamul). Sfântul Arhanghel Mihail, după încercarea la care au fost supuși toți îngerii înainte de Facerea Lumii, a rămas credincios lui Dumnezeu, fiind rânduit căpetenie peste oștile cerești. În ebraică, numele lui înseamnă „Cine este ca Dumnezeu” sau „Puterea lui Dumnezeu”. Sf. Mihail apare în iconografie cu uniformă de soldat, ținând în mână sabia de foc cu care apără legea lui Dumnezeu și biruie puterea răului.
Numele Sfântului Arhanghel Gavriil se traduce prin sintagma „Dumnezeu este puterea mea” sau „Apărătorul meu este Dumnezeu” și este considerat mesagerul veștilor bune. Tradiţia creştină spune că el a vestit nașterea Sfintei Fecioare Maria. După ani, tot el i-a apărut în vis Sfintei Fecioare Maria, aducându-i vestea Întrupării Mântuitorului. Sfântul Arhanghel Gavriil este îngerul cu veşminte albe, care a răsturnat piatra de pe uşa Sfântului Mormânt, fiind martor al Învierii Domnului. De aceea, Arhanghelul Gavriil este zugrăvit în icoane ca purtător al unui semn divin – crinul alb.
Sfinții Arhangheli în religiile lumii
În Tora, Dumnezeu Îl alege pe Sfântul Arhanghel Mihail pentru a proteja și apăra Israelul ca națiune. Daniel 12:21 din Tora îl descrie pe Mihail drept “marele prinț” care va proteja poporul lui Dumnezeu chiar și în timpul luptei dintre bine și rău la sfârșitul lumii.
În Kabbala, Arhanghelul Mihail este descris ca îngerul care escortează sufletele celor neprihăniți la ceruri.
Biblia îl descrie pe Sfântul Arhanghel Mihail în Apocalipsa 12: 7-12: armatele de conducere ale îngerilor, care luptă cu Satana și demonii săi în timpul ultimului conflict din lume. Arhanghelul Mihail și trupele angelice au ieșit în cele din urmă victorioase și îl vor însoți pe Mântuitorul Isus Hristos când se va întoarce pe Pământ, la a doua venire.
Coranul avertizează în Al-Baqara 2:98: “Oricine este un dușman al lui Dumnezeu este și al îngerilor Săi și apostolilor Săi, Gabriel și Mihail!” Musulmanii cred că Dumnezeu l-a desemnat pe Sfântul Arhanghel Mihail să îi recompenseze pe oamenii neprihăniți pentru binele pe care îl fac în timpul vieții lor pământești.
Tradiții și obiceiuri de ziua Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil
În Tradiția bisericească și în tradiția populară, Sfinți Arhangheli Mihail și Gavriil veghează asupra liniştii, bunăstării şi sănătăţii familiei, având specializări stricte. Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavriil sunt patronii familiei în toată Moldova, Sfânta Varvara şi Sfântul Sava apără copiii de bubat, Sfântul Haralambie este ţinut împotriva ciumei, Sfinții Andrei, Petru şi Filip sunt patronii lupilor, iar Sfinții Împăraţi Constantin şi Elena veghează asupra păsăretului de curte, în vreme ce Sfântul Apostol Petru şi Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul apără oamenii și ogoarele de grindină şi ploi abundente.
Hramul de Arhangheli
Conform tradiției, în sâmbăta dinaintea sărbătorii Sfinților Arhangheli se duc bucate și colivă la biserică și se dau pomeni de sufletul morților. Cei mai mulți creștini împart vecinilor și săracilor farfurii sau străchini cu mâncăruri și căni pline cu vin. Tot acum, se aprind lumânări pentru cei morți, dar și pentru cei vii. Hramul de Arhangheli se păstrează cu aceeași amploare şi rigurozitate în întreaga Moldovă la data de 8 noiembrie de sute de ani. Ospeţele familiale se împletesc cu praznicele şi pomenile pentru morţi. Se ţin slujbe pentru sănătate şi se aduc jertfe de Sfântul Arhanghelul Mihail, călăuzitorul sufletelor, să le înlesnească şi să le lumineze tuturor calea fără întoarcere. Moşii de Hranghel încheie manifestările dedicate morţilor fiind, ca şi Moşii de Sâmedru, o sărbătoare ce marchează un străvechi sfârşit de an magic. Este totodată o sărbătoare a întemeierii şi continuităţii, dacă luăm în considerare faptul că cei doi „voievozi ai cetelor îngereşti” sunt ocrotitorii vieţii şi armoniei familiale. Harurile și calitățile divine ale Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril sunt de-a dreptul impresionante și îi plasează în rândul celor mai prestigioși sfinţi creştini.
Sf. Mare Mucenic Mina, protector al celor păgubiți
Sfântul Mare Mucenic și făcător de minuni Mina (cunoscut și ca Sf. Mina Egipteanul sau Sf. Mina cel din Cotiani) a trăit între anii 285-309 d.Hr. A pătimit și a fost martirizat în timpul marii persecuții a creștinilor, ordonată de împăratul Dioclețian. Sf. Mina „Egipteanul” s-a născut în apropiere de Memphis, străvechea capitală a faraonilor Egiptului, în anul 285 d.Hr. Mama sa, Eufemia, nu avea nici un copil. Într-o zi, aceasta s-a dus la biserica din Attrib. Acolo, a suspinat și a lăcrimat îngenunchind în fața icoanei Sfintei Fecioare Maria. S-a rugat fierbinte să mijlocească în fața iubitului ei Fiu ca să-i dăruiască și ei un copil. Atunci, o voce s-a auzit dinspre icoană, spunând „Amen”. S-a bucurat nespus, înțelegând că Domnul și Maica Sa îi auziseră rugăciunile. Așa a venit pe lume Sfântul Mare Mucenic Mina.
Martiriul său a fost cumplit, precum al majorității sfinților creștini. Datorită unui miracol săvârșit de Sfântul Mare Mucenic Mina, în Tradiție a rămas credința că creștinii văd în el și un ocrotitor al celor păgubiți. De aceea, în această zi fetele și femeile se duc la biserică și aprind lumânările la celălalt capăt, pentru ca în acest fel să se întoarcă lucrurile pierdute, dar și dragostea flăcăilor. Este sfântul care îi ocrotește pe păgubiți, se arată grabnic ajutător celor nedreptățiți în procese și celor ce au pierdut ceva sau au fost înșelați. În această zi femeile duc la biserică lumânări, pe care le lipesc la sfeșnice cu capătul care de obicei se aprinde, ca să se întoarcă spre casa lor inimile voitorilor de rău, întocmai cum au întors lumânarea. Fetele mari duceau și ele astfel de lumânări, pe care le întorceau și astfel le aprindeau, ca să se întoarcă spre ele inimile celor doriți de ele.
Credințe și superstiții de Sărbătoarea tâlharilor
Din vechime, bătrânii spuneau că tâlharii poartă cu sine dinți sau vreun deget de om mort, ca sa nu-i vorbească nimeni, așa cum nu vorbește mortul. Copilului mic să nu-i tai unghiile, căci iese hoț, credeau unele femei. Hoții mergând la furat sau prădat, invocau ajutorul Maicii Domnului, și-și făceau cruce, crezând că astfel își vor atinge scopul lor, de a fura. Dacă cineva poate sta câtva timp cu privirea la soare, e semn că acela este hoț. Când prinzi hoțul în curte să nu-l împuști, că îi iei păcatele, spuneau țăranii de altădată. Motiv pentru care e plină România de hoți care ne fură continuu.
„Mesagerul de Neamț” urează celor care își serbează onomastica în ziua Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril să fie ocrotiți de aceștia împreună cu familiile lor! La mulți ani!
