Anul 2020 a fost unul total atipic pentru sistemul sanitar din Neamț. Apariția pandemiei și decizia de a transforma Spitalul Județean de Urgență Piatra-Neamț în spital suport Covid a schimbat cu totul datele problemei. Închiderea porților spitalului din Piatra-Neamț pentru bolnavii cronici, cu foarte puține excepții, a pus problema asigurării serviciilor medicale de celelalte spitale din județ, în primul rând în Spitalul Municipal Roman. Toată lumea preconiza un aflux mult prea mare de bolnavi aici, dar și la Târgu Neamț și Bicaz, exista chiar temerea că nu vor fi suficiente capacități de cazare pentru aceștia, iar medicii vor avea probleme cu programul de lucru.
Cum au stat lucrurile în realitate? Nici unul din cele trei spitale, potrivit datelor oferite chiar de către acestea, nu a avut bolnavi mai mulți comparativ cu anul 2019. În unele cazuri numărul lor a scăzut atât de mult încât apare problema în ce măsură cineva poate explica necesitatea unor costuri foarte mari pentru servicii mult mai puține. Cum au fost decontate serviciile medicale de către Casa de Asigurări de Sănătate, care au fost criteriile care au stat la baza finanțării sunt întrebări firești, chiar dacă par deplasate. O comparație, chiar dacă este un pic forțată având în vedere circumstanțele, între anii 2019 și 2020, poate da un răspuns, fie el și parțial, la aceste întrebări.
Spitalul Covid de la Piatra-Neamț – o decizie politică cu efecte sociale incalculabile
Decizia ca la Piatra-Neamț spitalul județean să fie lăsat să se ocupe exclusiv de bolnavii Covid a fost luată la finele lunii martie 2020. Oficial, cel mai mult a contat faptul că, față de Spitalul Roman, la cel județean apăruseră deja focare și „medicii aveau experiență”. În realitate, a fost decizie politică cinică, luată de oameni care au avut puterea să schimbe o hotărâre deja luată, prin care spitalul suport Covid era la Roman. Era și o răzbunare împotriva lui Ionel Arsene, dar și o măsură care satisfăcea orgoliul unor oameni politici din Roman. Așa, cel mai mare spital din județ a stat mult timp cu saloane goale, mulți medici aproape au șomat profesional, iar bolnavii, care au avut curajul să ceară ajutor, au fost direcționați în alte unități medicale. Cei foarte gravi și cu patologii urgente erau duși la Spitalul Roman, ceilalți puteau fi tratați la Târgu Neamț și Bicaz.
Spitalul de la Piatra Neamț a reținut atenția în această perioadă cu două lucruri: numărul incredibil de manageri care s-au perindat la conducere și devastatorul incendiu soldat cu 15 victime din noiembrie, când a ars secția ATI. Între aceste două repere, faima de spital în care nu există circuite funcționale, mâncarea este proastă și bolnavii nu sunt tratați pe lângă medicamente și cu o doză normală de omenie a crescut de la zi la zi.
În ultima perioadă spitalul este mult mai aerisit, sunt tot mai puțini bolnavi, majoritatea celor care au simptome preferă să nu meargă la doctor și să se trateze acasă. Teama de spital este de cele mai multe ori mai mare decât teama de virus. Cert este că cel mai mare spital din Neamț este și în acest moment blocat, având nici jumătate din paturi ocupate din cele rezervate pacienților cu COVID.
În final, o mențiune specială pentru mare parte din personalul medical care a luptat în prima linie împotriva virusului. Chiar dacă la început mai greu, a rezistat și încă rezistă.
Spitalul Bicaz: puțini pacienți, multe investiții și o performanță, 0 infecții nosocomiale raportate
Spitalul din Bicaz nu a reușit anul trecut să iasă din anonimatul profesional în care este de mai mult timp. Toată lumea a plâns atunci când a fost desființat, politicieni l-au folosit ca pe o armă politică, luptând pentru redeschiderea lui, s-au făcut investiții, unele în derulare și acum. Dar…
În afară de faptul că nu au fost raportate infecții nosocomiale, lucrurile nu se văd prea bine, nici măcar în cifre.
De pildă, la Bicaz anul trecut n-a existat medic obstetrică-ginecologie și nici acum nu există. Gravidele din zonă au născut la Gheorgheni, cum făceau și înainte de pandemie și mai nou în județul Bacău. Cei care au avut nevoie de operații s-au adresat mai degrabă clinicilor din Cluj, Iași, Târgu Mureș, chiar Gheorgheni. De altfel, în lipsa unui medic ATI, la Spitalul Bicaz nu se fac decât (foarte) mici intervenții chirurgicale. Nici bolnavii cardiaci nu prea s-au înghesuit la Spitalul Bicaz, doar 42 fiind internați anul trecut, adică un sfert față de anul precedent (158). Nemaivorbind de Compartimentul Primiri Urgențe, unde prezentările au fost puțin peste jumătate (5.435) față de anul precedent. După ce secția de Îngrijiri Paleative a fost adusă de la Piatra Neamț, trei luni chirurgia a fost închisă total.
Concluzia vine de la sine: locuitorii de pe Valea Muntelui au înțeles că trebuie să se reorienteze când au avut nevoie neapărată de medici.Numărul pacienților tratați anul trecut în Spitalul Bicaz a scăzut la jumătate față de anul 2019.
Spitalul Târgu Neamț a pierdut aproape jumătate din pacienți
Cum a gestionat situația, în anul 2020, Spitalul Orășenesc Târgu Neamț? Oricât s-a străduit să aplice regulile de protecție și să-și adapteze circuitele, n-a fost ferit de focare Covid și bifează 24 de cadre medicale infectate cu coronavirus. Asta pe lângă cele 14 infecții intraspitalicești raportate, cifră în scădere față de anul precedent, din care cele mai multe la Chirurgie generală. Singura secție unde s-a înregistrat un aflux de pacienți mai mare a fost Neonatologia (486, față de 439 în anul precedent), semn că o mică parte dintre gravidele de pe Valea Muntelui au ajuns și la Târgu Neamț.
Situația de la spitalul din Târgu Neamț este în același trend: numărul pacienților internați anul trecut a scăzut aproape la jumătate (5.030) față de anul precedent (8.685). Total inexplicabil, având în vedere închiderea spitalului de la Piatra Neamț. Nici aici n-au lipsit frământările interne, managerul Apostoae a fost protagonistul unui scandal cu tentă sexuală, la CPU s-a vorbit despre o rețea organizată de sustras medicamente, inclusiv ”calmante”, după care totul s-a liniștit.
Copleșit de focare Covid, Spitalul Roman a închis secții și a transferat peste 100 de pacienți
Toată lumea se aștepta ca Spitalul Roman, rămas singurul competent să rezolve cazurile grele din tot județul, să fie copleșit. Cifrele descriu sec ce s-a întâmplat în 2020, față de cel precedent. Să ne oprim mai întâi la numărul de pacienți: 18.592, față de 21.759 cu un an înainte, marcând aceeași scădere ca și la celelalte spitale.
Creșteri s-au înregistrat la secțiile Chirurgie (2.654), Neurologie (1.059), Neonatologie (1.467). În rest, diferența înseamnă tot pacienți pierduți. Mulți.
Alte două cifre: 984 decese în 2020 față de 634 în anul anterior, semn că oamenii au ajuns la medic în stare gravă, după ce au stat și suferit acasă până la limita răbdării. O posibilă explicație a numărului mare de decese poate veni dintr-o altă statistică: 277 de infecții intraspitalicești, cu creșteri mari la Chirurgie și Ortopedie. Spitalul Roman a inclus în situația infecțiilor nosocomiale și numărul infectărilor cu coronavirus, ceea ce nu s-a întâmplat la Bicaz, semn că există o mare libertate de acțiune și de responsabilitate în momentul în care se fac raportări.
Situația a fost scăpată de sub control mai ales în secțiile Chirurgie și Ortopedie, unde din martie până în decembrie au tot apărut focare Covid. 124 de pacienți din Chirugie și 29 de pacienți din Ortopedie au fost transferați în această perioadă la alte spitale din Moldova. Pe anumite segmente de timp, secțiile Endocrinologie-Diabet, Recuperare și reumatologie și Îngrijiri Paliative au fost și ele închise din același motiv. În privința acestor decizii nu au mai putut interveni politicienii, cum au făcut în cazul în care au întors decizia ca spitalul din Roman să devină suport COVID.
Concluzii
Privind și analizând cifrele, ar trebui să ne bucurăm, au ajuns mai puțini bolnavi la spitalele din județ. Este, evident, o imagine total deformată. Oamenii s-au temut și se tem să mai cheme Salvarea/Ambulanța, se tem să meargă la spital. Cine poate, merge în alte județe, sperând că acolo sunt mai bine și mai atent tratați. De multe ori chiar așa se și întâmplă.
Criza de încredere de care se „bucură” sistemul medical nemțean nu va fi depășită până când politrucii funcționari și politicienii cu ifose de mari ctitori nu vor fi dați la o parte din actul deciziei. Și, la fel de important, medicii și asistentele vor presta servicii pe măsura salariilor care li se acordă. Salarii care, să fim cinstiți, în multe cazuri nu reprezintă decât o parte din venituri.
Cristina IORDACHE
*Material apărut în paginile ziarului Mesagerul de Neamț, nr. 477, săptămâna 11-17 februarie.
2 comentarii
Foarte adevărată și tristă relatarea acestui important subiect.Avem teamă de a cere ajutorul sau de multe ori nu reușim să ajungem la specialist,cu plată sau cu trimitere de la medicul de familie(vezi dezorganizarea de la Ambulatorul spitalului,pentru secția ENDOCRINE). Sperăm ca noua conducere să vină cu o îmbunătățire sau să desființeze de tot secția (că este f.greu de ajuns).O să apara vre-o mama OMIDA .
SA TREBUIASCA SA ITI CUMPERI MEDICAMENTELE DE ACASA FIINDCA SPITALUL NU ARE ASTA E ADEVARATA FATA TOTI VOR ATENTII ALTFEL NICI NU SE UITA LA BOLNAVI