„Deşi au existat deficienţe în conduita personalului Spitalului Judeţean”, Procurorul a clasat dosarul referitor la decesul Geaninei Sechel!

Geanina Sechel a fost acea tânără de 23 de ani, care a murit la o zi după ce-a născut, evoluția ei fiind de la ”stare generală bună”, consemnată la miezul zilei de 30 noiembrie 2017, la ”deces”, trecut în scripte la ora 23:03,. Timp de câteva ore, o femeie, internată într-un spital de urgență, a avut pulsul de la 180 la 217 și a fost consultată ”telefonic”, pentru că medicul de gardă de la secția de cardiologie, un etaj mai sus, a invocat urgențe majore și nu a reușit să coboare să vadă pacienta. Urgențele invocate – dacă au fost – au fost rezolvate mult mai devreme, pentru că doctorul ginecolog Cosmin Rugină a relatat un lucru cel puțin condamnabil în acțiunea judecătorească prin care a contestat sancțiunea disciplinară pe care a primit-o de la conducerea spitalului. Avocatul său a scris:

În momentul în care a ajuns în camera de consultaţii de la cardiologie, a constatat că doamna doctor era într-o discuţie amicală la telefonul personal şi l-a poftit să ia loc pe pat, fără a-şi întrerupe convorbirea. În cabinet era doar una din asistentele de la cardiologie şi nimic nu părea să justifice existenţa unor urgenţe pe secţie. Văzând că este neliniştit, abia după câteva minute, doamna doctor i-a cerut foaia de observaţie şi cele două EKG- uri. Abia atunci medicul cardiolog a decis transferul pacientei pe secţia de cardiologie.

”Abia atunci” a fost ”extrem de târziu” pentru tânăra mamă, care n-a mai putut fi salvată pentru că intrase în șoc cardiogen. Desigur, după o astfel de ”întâmplare” familia (soț rămas să crească singur un copil, părinți și alte rude) dar și opinia publică s-ar fi așteptat la niște concluzii clare, mai ales că s-au făcut numeroase expertize în cauză, și la tragerea la răspundere a unor vinovați. Însă, după 3 ani jumătate de anchete, dosarul cu ceea ce a reprezentat cazul Geanina Sechel s-a închis, prin clasare, procurorul constatând, sec, că fapta nu este prevăzută de legea penală:

Deşi au existat deficienţe în conduita personalului Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra-Neamţ în privinţa modului în care i-a fost aplicat tratamentul specific victimei Sechel Ana Geanina, se constată că acestea nu se subscriu elementului material al infracţiunii de ucidere din culpă, aceste deficienţe putând atrage, eventual, răspunderea civilă delictuală.

Acea ”eventuală” răspundere civilă delictuală are următoarea definiție:

Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.

Cum se mai poate repara ”integral” moartea unui om?

”Apreciem că examenul cardiologic se impunea încă de la internare, urmat de monitorizare și tratament recomandat de cardiolog”

Decizia procurorului de a clasa dosarul s-a bazat pe opinia unui medic de la Spitalul Clinic de Urgență București – Clinica de cardiologie. Anterior, însă, în cauză a fost administrată o expertiză efectuată de medici din Iași care au spus clar: ”Considerăm că internarea în secția ATI pentru monitorizare și tratament după identificarea tulburării de ritm ar fi crescut substanțial șansele de supraviețuire ale persoanei”. Și se refereau la internarea în ATI din momentul în care Geanina Sechel a avut tulburări de ritm cardiac, iar dr. Rugină a sunat-o pe dr. Lucia Chetreanu și a informat-o după care n-a mai făcut nimic altceva, timp de 3 ore, decât să aștepte cardiologul. Or, conform aceleiași expertize de la Iași ”tahicardia paroxistică supraventriculară este o urgență medicală, care impune monitorizare și tratament imediat”.

În concepția celor doi doctori din Spitalul Piatra-Neamț, ”imediat” nu a existat. Cum nu a existat nicio reacție a doctorului Rugină care a declarat, senin, că el și-a declinat competența în momentul în care a anunțat-o pe dr. Chetreanu. Și abia când s-a dus la ea, împins de la spate de dr. Margină, care era de gardă pe toată secția OG, a determinat-o să-și întrerupă ”discuția amicală” de la telefon și să vină să vadă pacienta. Cine garantează că Geanina Sechel n-ar fi fost salvată dacă se intervenea undeva pe drumul dintre tahicardia paroxistică supraventriculară și șocul cardiogen? Ca să nu mai vorbim despre o intervenția anterioară și de o altfel de conduită în privința pacientei, luând în considerare o altă concluzie a medicilor de la Iași: ”Având în vedere antecedentele de tahicardie sinusală ale sus-numitei, apreciem că examenul cardiologic se impunea încă de la internare, urmat de monitorizare și tratament recomandat de cardiolog”. Lucru care nu s-a întâmplat. Cardiologul a fost anunțat abia când lehuza avea tulburări de ritm și a intervenit după 3 ore, nu imediat.

”Evoluția severă cu dezvoltarea rapidă a șocului cardiogen este o complicație severă cu o mortalitate foarte mare oriunde în lume”

Peste toată succesiunea evenimentelor, de neconceput într-un spital în care medicii luptă pentru viața omului, vine concluzia procurorului, care a scris în ordonanța de clasare: ”Pentru a exista infracțiunea de ucidere din culpă este necesară stabilirea unei legături de cauzalitate între decesul pacientei Sechel Ana Geanina și modul în care a fost tratată aceasta de cadrele Spitalului Județean de Urgență Piatra-Neamț”. Astfel, deși prin raportul de expertiză medico-legală/suplimentul la raportul de nouă expertiză medico-legală s-a stabilit că ar fi fost necesar transferul rapid al victimei la secția ATI după momentul apariției tahicardiei paroxistice supraventriculare postpartum (apariție constatată la data de 30.11.2017, în jurul orei 17:00), acest transfer doar „ar fi crescut șansele de supraviețuire, fără a garanta salvarea vieții pacientei”. În acest sens este relevantă opinia prof. Maria Dorobanțu (din cadrul Spitalului Clinic de Urgență București – Clinica de Cardiologie), cuprinsă în suplimentul la raportul de nouă expertiză medico-legală, conform căreia „evoluția severă cu dezvoltarea rapidă a șocului cardiogen este o complicație severă cu o mortalitate foarte mare oriunde în lume (…) poate transferul lăuzei în secția de terapie intensivă ar fi fost de dorit, dar nu înseamnă că ar fi și salvat cu certitudine bolnava”. De altfel, deși Sechel Ana Geanina nu a fost transferată imediat pe secția ATI, acesteia i-a fost administrat tratament specific începând cu ora 17:00 (la indicațiile medicului cardiolog Chetreanu Lucia). Începând cu ora 20:20, când pacienta se afla internată în cadrul secției de Cardiologie, au fost parcurși pașii recomandați de algoritmul pentru tahicardia cu puls.

Cu tot respectul cuvenit opiniei unui specialist în cardiologie, formularea ”cu o mortalitate foarte mare oriunde în lume” este extrem de vagă pentru a justifica lipsa de implicare a unor medici. Dacă s-ar fi intervenit în secunda 2 din momentul constatării tulburărilor cardiace și nu s-ar fi reușit salvarea ”victimei” cum se exprimă procurorul (apropo – victima cui?), atunci ”mortalitatea foarte mare oriunde în lume” ar fi avut o logică. Scăparea anchetei este, însă, și în conduita anterioară, din momentul internării, când un medic responsabil ar fi trebuit să ia toate măsurile și să decidă, împreună cu un cardiolog, la fel de responsabil, cum trebuie procedat la această pacientă, cunoscută cu tahicardie. Iar șocul cardiogen este, într-adevăr, o urgenţă extremă, cu o mortalitate foarte mare, cuprinsă între 40 și 80% oriunde în lume, conform tratatelor medicale, dar cine poate stabili în care procent s-ar fi încadrat Geanina Sechel dacă se intervenea prompt și competent?

Iar ”tratamentul specific” administrat conform indicațiilor telefonice ale doctoriței Chetreanu a constat în Propranolol, administrat de o asistentă de la OG care lua ea însăși acest medicament și-l avea în geantă. Însă, expertiza de la Iași subliniază că Geanina Sechel avea și o anemie severă după naștere, care a fost depistată abia la ora 21:21:

Transferul imediat în secția  ATI ar fi dus la identificarea mai rapidă a unor alte complicații precum anemia (constatată prin analize recoltate în momentul internării în ATI, ora 21:21 din 30.11.2017 cu valori 8g/dL pentru hemoglobină și 23% pentru hematocrit) care a putut contribui la evoluția rapid nefavorabilă a bolii cardiace.

Deși părea resemnat, dar și foarte dezamăgit, Cătălin Sechel a fost convins de avocata lui să atace ordonanța procurorului. Gianina Vera Poroșnicu ne-a declarat:

Procurorul ne-a lăsat deschisă calea civilă, dar consideră că cele întâmplate în spital nu sunt fapte penale. Nu ne așteptam la această ordonanță de clasare, de aceea am și făcut plângere împotriva soluției către prim-procurorul parchetului și așteptăm. Dacă se respinge, mai avem posibilitatea să formulăm plângere la instanță. Obligația medicilor era să-și dea tot concursul pentru salvarea vieții pacientei. Motivările procurorului nu stau în picioare. Eu cred că sunt foarte mari influențe acolo, nu foarte mari, uriașe.

Cristina MIRCEA

*Material apărut în paginile ziarului Mesagerul de Neamț, nr. 491, săptămâna 27 mai – 2 iunie.