Scriitorul Adrian Alui Gheorghe a vernisat expoziţia de la centrul cultural
Marți, 15 iunie, a avut loc deschiderea manifestărilor aniversare „Serbarea de la Putna 150. Continuitatea unui ideal”, organizat sub patronajul Academiei Române și al Patriarhiei Române. Evenimentul a marcat aniversarea a 150 de ani de la prima „Serbare a Românilor de Pretutindeni” și de la primul „Congres al Studenților Români de Pretutindeni”, care au avut loc la Mănăstirea Putna, în 15-16 august 1871, când un rol deosebit de important în organizare l-a avut Mihai Eminescu.
Activitatea a debutat cu slujba de pomenire a poetului Mihai Eminescu în biserica Mănăstirii Putna, oficiată de Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Au fost depuse jerbe de flori la statuia marelui poet din incinta așezământului monahal, iar Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, părintele arhimandrit Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, domnul Niculai Barbă, vicepreședintele Consiliului Județean Suceava, și Elena Kuji Buteică, cea care a câștigat, în 2011, concursul de discursuri studențești, au vorbit despre Responsabilitatea față de un ideal continuu – unitatea națională.
În cadrul manifestării au fost premiați câștigătorii Concursului de recitare a liricii eminesciene „La Putna”, ediția a VII-a şi a avut loc un moment artistic, recitalul susținut de Grupul Școlii Gimnaziale „Mitropolit Iacob Putneanul”, condus de profesor Mircea Aanei.
La Centrul Cultural „Mitropolit Iacob Putneanul” odată cu vernisajul expoziției „Serbarea de la Putna – 150. Continuitatea unui ideal”, participanţii au urmărit recitalul de vioară și pian susținut de Diana Păstru și Johannes Raimund Onesciuc, precum și cel al Coralei „Ciprian Porumbescu”, dirijată de părintele Lucian Tablan.
Din Neamţ remarcăm participarea scriitorului Adrian Alui Gheorghe, cel care a prezentat expoziția.
Descifrând istoria ulterioară a românilor și a României, privind cu detașarea și luciditatea unui veac și jumătate de la acele evenimente, putem avea astăzi dimensiunea visului, a speranței, a disperării chiar a ceea ce au însemnat cele două momente ale acelei acțiuni colective; Serbarea de la Putna și congresul studențimii române, care i-a urmat, au fost consecința unui complex de factori, dar și a unei dorințe de secole, amânată, dar niciodată uitată, și care a căpătat forma unei sărbători; o serbare națională/ o sărbătoare națională nu pot fi decât expresia conștiinței că aparții unei națiuni; există o bucurie a sărbătorii și a serbării de fapt în toate actele și etapele evenimentului. În memoria acelor vremuri și a acelor evenimente este deschisă astăzi această expoziție, de la Mănăstirea Putna, care marchează începutul unei importante serii de acțiuni comemorative și de celebrare a unor momente și a unor personalități providențiale pentru rezistența și persistența noastră în istorie.
Angela Croitoru