Marota turismului multilateral dezvoltat și a complexului turistic de la Cuejdel, pe care și-a lipit-o pe frunte Vasile Pruteanu în campania electorală pentru CJ, s-a dus pe apa Neguleștilor. Logica pare a fi simplă – la Gîrcina e mai greu să-ți faci de cap cu banii publici, mai ales că dl. Pruteanu nu e obișnuit să ia un lucru de la început și să-l ducă la bun sfîrșit. E mult mai simplu să toci banii publici printr-o unitate pe care o controlezi direct Spitalul Județean Neamț), cu oameni pe care-i controlezi direct șefii Spitalului, ai Casei de Sănătate, plus doi-trei slujbași ascultători din aparatul de specialitate al CJ Neamț) într-o ruină fără fund. E vorba de ceea ce ne place să numim stațiunea Negulești. Aici există două corpuri de clădiri. Unul, în care se află și restaurantul, spoit, pavoazat și inaugurat cu pompă, unde probabil doar nunțile mai aduc cîte o încasare și unde, la nevoie, se poate trage cîte-un chef de pomină, dar ferit de ochii lumii. Al doilea corp face acum obiectul unei așa-zise investiții pentru înființarea “Secției de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie cu 48 de paturi”.
Negulești, Pruteanu, Negelschi și evreii
Trebuie să remarcăm consecvența președintelui Consiliului Județean. Acum o lună dădea bani pentru proiectul Poiana Mătieș-Cuejdel. 30 de zile mai tîrziu, renunță la proiect și dă bani mai mulți pentru Negulești. Acum cîteva luni plimba de mînă sau era plimbat, sub tutela vigilentă a avocatului Negelschi, o delegație de evrei bine orientați și aparent cu dare de mînă. Ca să nu mai vorbim de intenții bune, cum ne-a obișnuit de-a lungul vremurilor seminția lui Israel. “Așa că am pornit de la ideea de a reabilita baza existentă și am ajuns să ne dorim să înființăm un model, o marcă de interes național și internațional. Am analizat cum trebuie procedat ca să putem asigura tratamente pentru toată perioada anului. Acum ideea pe care ne axăm este că vrem ca tot satul să devină brand turistic, începînd de la drumuri, șanțuri, garduri și pînă la locuitori, care să își vîndă marfa turiștilor. Stațiunea va face un pas înainte și vom construi un hotel nou, vizavi de construcțiile care există acum. Va exista bază de tratament, cu piscină de vară și de iarnă, acoperite, cu pistă de schi și sanie, teren de sport pentru volei și handbal, pistă pentru bicicletele de munte”. Așa își prezenta intențiile investitorul israelian. Mai spunea că banii nu sînt o problemă. Că are bani proprii, pentru care a muncit din greu, că e un fond de investiții, că sînt proiecte, bani de la UE și alte asemenea abureli aplaudate și îmbrățișate cu entuziasm de duo-ul Pruteanu, Negelschi și asociații.
Brusc evreii au dispărut din peisajul mirific al Neguleștilor. Cu tot cu investiții. Sau, nota bene, așteaptă ca orice investitor serios din Israel să se pregătească terenul cu o investiție masivă a Consiliului Județean ca ulterior să poată prelua în calitate de salvator și administrator aceste bunuri prost gestionate de statul român. Altfel e greu de explicat inconsecvența dlui președinte, care nu mai are nevoie de studii privind apa de la Negulești, nu mai are nevoie nici de studii de fezabilitate privind eficiența unei asemenea investiții, nu se mai gîndește nici la sărăcia Spitalului județean, care abia se ține pe linia de plutire acum, fără investiții grandomane în niște paturi în colțuri de pădure.
Pruteanu descoperă apa udă
În expunerea de motive a Hotărîrii Consiliului Județean trecută prin vot ca prin brînză stă scris: “În vederea utilizării izvoarelor de ape minerale de la Negulești în scopuri terapeutice, conform buletinelor de analiză emise de către Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie București în luna noiembrie 2008 cură externă pentru reumatism cronic degenerativ, reumatism abatricular, sechele musculo-articulare posttraumatice și afecțiuni neurologice cronice periferice)”.
Ne amintim cu această ocazie de conferința de presă din luna mai 2011, cînd, sub înaltul patronaj al dlui Pruteanu, doctorița Alina Cornea, venită cu evreii, spunea clar că, din cele trei izvoare, doar două au apă utilizabilă, dar nici alea cu calități extraordinare, motiv pentru care ar trebui îmbunătățite cu adjuvanți. Probabil domnul Pruteanu nu avea la acea dată buletinele de analiză de la INRMFB. Sau nu avea interesul să-i contrazică pe performanții investitori. Important e că a descoperit acum că apa de la Negulești este, e udă, sărată și e chiar bună. Mai bine mai tîrziu decît niciodată, mai ales dacă buletinul de analize vine ca un tricou ud pe un tors de investitor din bani publici. Uite-așa, în 30 de zile și cu trei hîrtii, se dau cîteva miliarde bune fără să existe garanția că secția va putea funcționa și că banii alocați sînt suficienți. Sîntem convinși că vor urma, modelul e cunoscut deja de la Spitalul Județean, suplimentări, re-suplimentări, amînări, astfel încît cei care construiesc să facă pe bani mulți lucruri foarte bune pentru a lăsa loc de comisioane consistente. Pînă la urmă, trebuie să demonstrăm că avem și noi evreii noștri.
Negulești, strict confidențial
Operațiunea Neguleștilor se derulează repede, hotărît și în cel mai deplin secret. Planul este riguros întocmit, la virgulă și secundă, toți știu exact ce au de făcut șși fac). La trei zile după ședința de Consiliu, directorul de la Negulești, dl. Puiu Anghel, întrebat fiind de viitorul stațiunii, a declarat cu o uimire demnă de o cauză mai bună, că “deocamdată nu ne-a anunțat nimeni nimic”. “{tiu că se va face o secție externă a spitalului în corpul B, dar mai mult nimic”.
Intuitiv, domnia sa a făcut o completare, care e esențială pentru fondul problemei: “Păi, acolo, domnule, ca să funcționeze așa ceva, trebuie să se facă investiții serioase!” După cum se vede din avion, cuvîntul magic este “investiții”. Rămîne de văzut asupra cui se va revărsa atîta magie – asupra bolnavilor, asupra constructorilor, asupra celor care aprobă investiția sau a investitorilor care vor culege roadele.
(Valentin BĂLĂNESCU, Dana OSTAHIE)
