Interviu cu primarul Vasile CIUBOTARU

– Domnule primar, cum va debuta noul an școlar în comuna Girov?

Sperăm, în condiții normale, ținând cont de situația pandemică, și care există la ora actuală în toată țara. Activitatea va debuta în școli igienizate și dotate. Să nu se uite că sunt profesor de meserie, iar eu am un proiect de suflet. Cu ajutorul lui Dumnezeu, noua clădire a școlii de  la Girov va fi finalizată. De obicei, nu dau termen privind darea în folosință a unui obiectiv, pentru că nu știu ce surprize pot să apară, care să întârzie terminarea unor lucrări de investiție.

– Când va fi dată în folosință școala de la Girov?

Vreau să o dăm în folosință pe data de 1 decembrie, de Ziua Națională a României. Important este că au fost  executate toate elementele care au fost prinse în proiect. Numai că, în vechea documentație, nu au fost prevăzute anumite elemente, pe care trebuie să le rezolvăm noi, cei din primărie, în perioada următoare. Problema este că, în aceste momente, ISU, ca să dea aviz de funcționare, școala trebuie să mai întrunească anumite lucruri, repet, care, la timpul lor, nu au fost prinse în proiect. În fond, sunt anumite norme, care trebuie respectate. Astfel, un obiectiv, care a fost într-o perioadă de modernizare sau în construcție, nu poate fi dat în folosință sau în exploatare până nu se obține aviz de funcționare.

– Inclusiv de la „Apele Române”?

De data asta am scăpat. Cu „Apele Române” avem alte probleme. Nu îți pun semnătura, dacă acel obiectiv nu corespunde din toate punctele de vedere. Mă refer strict la normele ISU. De fapt, a fost reconstruită o zonă a școlii, care a fost afectată de ani și ani. Este o poveste interesantă, pentru că mai bine de 10 ani a plouat și a nins în școală. Când se ajunge la finalizarea unei lucrări, nu se dă aviz pentru tot ceea ce s-a executat, ci pentru întreg ansamblul, tot ceea ce înseamnă școală. Acum am reușit să deblocăm situația în urma expertizei de șantier, respectiv, executarea zidului de protecție pentru foc și care să despartă centrala termică de corpul vechi al școlii. Corpul nou este în prelungirea clădirii vechi a școlii. Prin proiect, în ceea ce a mai rămas din școala veche și neafectată prin proiectul de modernizare, s-au instalat senzori de fum, instalații electrice noi. Pe lângă acest zid, normele ISU mai impun și branșarea la rețeaua publică de apă, care să respecte anumite normative, inclusiv ceea ce înseamnă hidranți exteriori și hidranți interiori.

Dotarea claselor cu mobilier

– Sunt rezolvate aceste probleme?

Aceste chestiuni le vom rezolva în viitorul apropiat. Partea de interior este rezolvată, urmând ca, împreună cu o firmă specializată și acreditată, să aducem apa de la rețeaua publică în școală. Acum, atât hidranții interiori și exteriori sunt montați, dar numai ce a fost prin proiect, cu finanțare prin PNDL. Așa cum vă spuneam, avizul se dă la tot ansamblul. În concluzie, este nevoie de un zid care în interior trebuie să aibă 30 de cm, iar în exterior 60 cm. Vechiul zid are 28 cm, însă acum trebuie să ajungă la 40 cm grosime. Inițial, proiectul a fost făcut pentru o anumită zonă și se referea strict la ceea ce era de executat, nu la celelalte care acum trebuie rezolvate.

– Cine va finanța aceste lucrări?

Bugetul local. Avem fonduri pentru așa ceva. Școala ar fi putut să fie dată în folosință și acum, numai că, fără aviz, nu se poate.

– Poate să funcționeze fără avize?

Eu nu încalc legea! Mai mult, în momentul în care dai în folosință o școală, trebuie să fie și dotată. Mobilierul respectiv trebuie achiziționat tot cu fonduri de la bugetul local.

– Despre ce valoare este vorba?

De aproape 6 miliarde lei vechi. Sperăm să ne încadrăm în acești bani. Mai mult, din fondurile de care au beneficiat școlile anul trecut, am achiziționat mobilier pentru trei clase, plus aparatură modernă. Dar, mai sunt de dotat încă opt clase. Dotarea unei școli cu mobilier este foarte scumpă. De aceea, am încercat să atragem fonduri și din alte surse, dar nu am reușit.

– Prin GAL ați încercat?

Acolo sunt fonduri europene, dar prin măsurile apărute nu au fost prinse astfel de fonduri. Repet, școala va fi dată în funcțiune când va îndeplini toate condițiile.

– Ați spus 1 decembrie…

Este Ziua Națională a României, ziua sfântă a acestui popor. Nu fac nicio lucrare fără să respect total proiectul. Nu voi da școala în funcțiune până ce  factorii de decizie nu își vor da avizul că obiectivul este în bună stare. Chiar și astăzi am fost la o ședință a Consiliului profesoral. Așa este frumos  la început de an școlar. Sunt profesor de meserie și vreau să-mi salut colegii, fie pe cei mai vechi, cât și pe cei noi. Să discut despre problemele școlii și despre posibilități de a fi rezolvate.

Asfaltare la Căciulești

– A fost schimbat directorul școlii dvs.

Astfel de schimbări au survenit în toată țara. În Consiliul profesoral era și fostul director, doamna Florentina Molcăluț, dar și noul director, Marineta Olaru. Am vrut să văd colectivul de cadre didactice care lucrează la noi în comună. Colegii știu că sufletul meu rămâne la școală. Pentru această misiune m-am pregătit în anii din urmă. Unii ar putea să afirme că nu vreau să dau drumul la noua școală. Nu este adevărat, este o prostie, pentru că școala trebuie să aibă toate dotările și toate avizele care se cer acum. Nu este drept ca  prin proiectele pe care le derulăm în comună să nu rezolvăm și necazurile cu școala.

– Ce alte lucrări se derulează în comuna Girov?

Iată, am ajuns, după vreo cinci ani, și în satul meu, Căciulești.

– Ați spus că va fi ultimul sat…

Da, așa este. Prin PNDL, am avut asfaltare în lungime de 10 km în mai multe sate. Am spus că asfaltarea va veni mai târziu la Căciulești, pentru că satul era prins în masterplanul județului, de alimentare cu apă potabilă. Acum, asfaltăm la Căciulești din bugetul local, pentru că la PNDL3 nu s-a mai dat drumul la investiții. Avem un proiect multianual, prin care să asfaltăm satele Căciulești, parte din Doina, dar și ultima străduță care a mai rămas din fostul sat Conțești, arteră pe care locuiește viceprimarul Ion Purcel. Dar, blocându-se masterplanul, dacă nu se vor deschide alte finanțări, vom aloca sume tot din bugetul local. Și mă refer la alimentarea cu apă a satului Căciulești. În prezent, sunt și alte soluții ca să nu spargem asfaltul, subtraversările și forajele. În aceste condiții, se pot asfalta toate străzile. Asta, în cazul în care nu se vor deschide alte finanțări, europene sau guvernamentale. Vom aduce și apa în  satul Căciulești, cum am spus, cu bani de la bugetul local.

– Ce lungime vor avea aceste drumuri?

Cam 5 km. Proiectul este multianual și vom continua asfaltarea, pe segmente, cât vom avea bani. Anul acesta vom asfalta 2,5 km. Investiția va fi în valoare de 40 miliarde lei vechi, anul acesta vom cheltui aproximativ 15 miliarde lei vechi. Oamenii, în general,  sunt experți în drumuri, apă, canalizare. De aceea trebuie să înțeleagă toată lumea că noi vrem să creăm o infrastructură puternică în toate satele comunei.

– Ce firmă va executa lucrarea?

SC DRUPO SA, a Consiliului Județean Neamț. Această firmă a amânat un pic investițiile la drumuri, datorită unor lucrări pe calamități, produse în această vară de ploile căzute.

Rețele de apă, cu bani din bugetul local

– În ce sate ar mai trebuie înființate rețele de apă?

Este vorba de satele Căciulești, Popești și sunt unele probleme la Gura Văii. Reamintesc, prin masterplaplanul județului, comunei Girov îi era repartizată suma de 2,8 milioane euro. Este o sumă mare, pe care comuna nu o poate acoperi din surse proprii, dar vom încerca să aducem apa și în aceste sate.

– Ce se întâmplă cu vechea rețea de canalizare a comunei?

Rețeaua veche din satul Girov  nu funcționează. Pentru această investiție am ajuns și la Ministerul Dezvoltării, pentru că rețeaua nu este finalizată. Mai este o problemă la această investiție, la care își va spune cuvântul justiția. Eu nu am nicio treabă în acest sens. Ce a decis justiția, asta este. Pe mine mă interesează să rezolv problema cu rețeaua din satul Girov. Ca să obținem continuarea lucrărilor, indiferent de ceea ce a fost de-a lungul timpului, va trebui să batem la multe uși. La rețea au început lucrările cu ani și ani în urmă, dar interesant este că nu funcționează. Noi acum trebuie să facem dovada a ceea ce este executat și ceea ce mai trebuie realizat. Acum suntem în stadiul de expertiză tehnică, pentru că ne putem duce la minister să cerem bani exact cât ne mai trebuie, pentru a se termina toată lucrarea. Mai este o problemă, pentru că după ce vom anunța ceea ce ne mai trebuie la investiție și vom primi bani, trebuie să terminăm totul la milimetru. Eu vreau să fie corect totul, iar cei de la București să hotărască ceea ce ne trebuie. Până la urmă, toate comunitățile au nevoie de apă, canalizare și alte servicii locale. Acum trebuie să facem dovada a ceea ce s-a făcut, ce s-a plătit și ceea ce mai este de realizat. Abia după aceea se va veni cu completarea, ca să se ducă lucrarea până la capăt.

– Ce veți face cu marea clădire din apropierea primăriei vechi?

Au venit în ultimul timp, de la un ONG, oameni care și-au arătat disponibilitatea de a prelua, printr-un parteneriat, pe o speță socială. Din păcate, construcția nu se pliază pe nimic la această oră, pentru că nu a fost concepută pentru un cămin de bătrâni sau de copii. Pentru așa ceva sunt anumite standarde. Nu se poate transforma într-un centru pentru bătrâni, nu cred că se va putea amenaja acolo un astfel de centru. Nu există spațiu. Cei care vor fi găzduiți acolo trebuie să fie scoși la aer periodic. Sunt multe cerințe, iar clădirea nu le întrunește. Pentru așa ceva sunt anumite standarde, cu dimensiuni la camere, cu multe, multe alte cerințe, pe care construcția nu le întrunește. Actuala primărie este clădire istorică pentru comună. Clădirea nouă și neterminată are o suprafață mai mare de 500 mp.

Podul de peste Cracău, pericol public

– Cum v-ați descurcat în perioadele cu precipitații multe?

Am făcut demersuri la Consiliul Județean, în intersecția de la Căciulești,  când plouă, este dezastru. Am primit răspuns că se va moderniza drumul și că se vor face șanțuri  betonate, scurgeri, ca să nu mai ajungă apa pe carosabil exact în intersecție. Săptămânile trecute a fost dezastru. Trebuie betonate șanțurile, ca apa să se scurgă rapid.

– A cui este investiția la semaforul de la Căciulești?

Este a Drumurilor Naționale. Acolo, în intersecție, am avut o întâlnire cu reprezentanți  de la Drumurile Naționale, Poliția Rutieră, E.ON, o firmă care este din zonă și noi, ca primărie. Se pare că acolo este o încurcătură, care va fi rezolvată într-o bună zi.

– Totuși, s-a redus numărul de accidente în intersecție?

Da. Trebuie să fii nebun și să spui că nu este așa. S-au mai întâmplat loviri între mașini, dar nu a mai murit nimeni. Nu a mai fost niciun accident mortal. Este o intersecție cu probleme în ceea ce privește semaforizarea. De fiecare dată, se spune că primarul și primăria sunt principalii vinovați. Ce treabă am eu, ca primărie, cu drumul județean sau național? Misiunea mea este doar să înștiințez cu aceste probleme instituțiile abilitate. În rest, nu putem interveni.

– Podul de peste Cracău, de pe Drumul Național, nu mai rezistă mult.

Sunt restricții  de tonaj, care nu sunt respectate. Apoi, de ce nu se respectă viteza pe acest pod până se vor executa lucrări? Și în acest caz, oamenii acuză primarul și primăria. Nu este drept. Mai mult, la cererea noastră, nici până astăzi nu am primit răspunsul la ce nivel s-a ajuns,  proiectare, câștigarea licitației, execuție și tot ceea ce mai este. Anterior mi s-a spus că nu s-a înscris nimeni, pentru că nu ajungeau banii repartizați. Am să cer din nou, ca să aflăm și noi ce termene sunt și ceea ce se face în prezent.

– N-ar fi bine ca acolo să se construiască un nou pod, pe lângă cel vechi?

Nu sunt specialist în domeniu, dar din câte știu, trebuie refăcut podul. Au trecut zeci de ani și nu s-a mai făcut nicio reparație la acest pod, care poate ceda la orice oră. Podul este erodat, mai rezistă o vreme, dar trebuie reparat. Când veneam cu comisia de evaluare a pagubelor produse de inundații, am arătat unde este erodat podul și multe altele. Pe zona pietonală sunt trepidații mari de tot. Eu nu sunt specialist, dar am mai văzut prin țară poduri și am văzut anumite soluții. Podul este construit pe bucăți. Dar dacă se tot pune asfalt pe pod, grinda metalică pleacă, se mișcă.

Restricție de tonaj – 15 tone

– Pe drumurile naționale din comună, acesta este cel mai dezastruos obiectiv…

Gândiți-vă, când a fost construit acest pod, nu erau mașini de acest tonaj. Revin, este restricție de tonaj de până la 15 tone. Cine respectă acest semn? Circulă mașini de 50-60 de tone și nimeni nu vede. Noi facem toate demersurile, iar în acest caz, ce vină are primăria?

– Ați mai avut necazuri cu gârla care vine din comuna Ștefan cel Mare?

Au mai venit unii și alții și au mai lărgit albia. De 3-4 ani, până în acest an, nu am mai avut probleme. Însă, anul acesta, când a fost cod roșu și la noi și la Ștefan cel Mare, nu a mai făcut față albia, iar apa a inundat grădini și curți. Au fost inundate și vreo două-trei case. Noi am avut o comisie de evaluare, dar nu mai avem unde să mai lărgim cursul pârâului. Asta este problema. Dacă plouă în cantitate mare, de 120 litri, va fi foarte greu pentru oameni. Sunt și unii cetățeni care nu respectă anumite norme și mă refer la gunoaiele pe care le depozitează pe acest curs. Din păcate, nu poți să mulțumești pe toată lumea.

– Nu peste multă vreme veți împlini cinci ani în funcția de primar…

Cu această ocazie, informez cetățenii că am aderat la zona metropolitană Piatra Neamț. Vrem să înființăm un parc industrial, dar nu avem teren. Tinerii vor locuri de muncă în comuna lor, dar la Girov nu mai este loc de alte obiective pe domenii publice. În schimb, trebuie să mulțumesc pentru cei cinci ani salariaților primăriei, membrilor Consiliului Local și mai ales viceprimarului Ion Purcel, un ins foarte devotat și credincios comunei noastre. Sănătate și bucurii tuturor.    

A consemnat Constantin NEGRU

*Material apărut în paginile ziarului Mesagerul de Neamț, nr. 505, săptămâna 9-15 septembrie.