Tradiții și obiceiuri de Revelion

Obiceiul de a saluta cu mare bucurie venirea anului nou, de a-l întâmpina cu urări, daruri, petreceri, cântece şi jocuri este străveche şi cunoscută tuturor popoarelor europene. Caracterul esenţial al sărbătorii este bucuria şi încrederea cu care omul întâmpină trecerea de la anul vechi la anul nou, începutul unei noi etape din viață.

În folclorul nostru, ciclul celor 12 zile care formează sărbătorea Anului Nou, este cel mai important ciclu sărbătoresc popular tradițional, dar cel mai bogat în manifestări folclorice. Revelionul își are rădăcinile în limba franceză – „reveillon”, unde semnifică „priveghere”. Istoria confirmă faptul că sute de ani trecerea dintre ani era menționată în calendare pe 1 martie și era o sărbătoare a despărții de „vechiul an” și întâmpinării noului an.

Obiceiuri de Anul Nou

Plugușorul, Sorcova și alte jocuri cu măști sunt obiceiuri străvechi care se practică în noaptea de Revelion și în dimineața zilei de 1 ianuarie.

Pluguşorul este obiceiul practicat în general de băieții mai mici. Ei confecționau un pluguleț de lemn, întocmai după forma celui mare. Coarnele le împodobesc cu ciucuri și cu căni de diferite fețe, atârnând în ele clopoței. Mergeau câte trei, din casă în casă, urând an mănos. Unul dintre copii, numit plugar, poartă plugulețul. Altul, numit mânător, trosnește biciul, iar celălalt numit iapă, poartă traista unde se pun covrigii ce-i capătă câteșitrei plugarii. Copiii care merg din casă în casă de Revelion recită Plugușorul și, în schimb, primesc nuci, fructe, biscuiți, inel și bani.
Sorcova sau Semănatul se practică în dimineața Anului Nou. Copiii sunt primiți în casele oamenilor, unde aruncă boabe de grâu și orz și ură familiei: “Sorcova, vesela/Să trăiți, sa-îmbătrâniți/Ca un măr, ca un păr, ca un fir de trandafir/Tare ca piatra, iute ca săgeata/Tare ca fierul, iute ca oţelul/La anul și la mulți ani”.
Jocurile capra, ursul, cerbul erau și mai sunt practicate în zilele noastre, având o încărcătură spirituală, dar și distractivă. Jocurile acestea erau menite pentru sporirea fertilității, pentru înfăptuire dreptății, întărirea protecției împotriva duhurilor rele.

Superstițiile de Anul Nou

Se spune că de Revelion, pe masa festivă trebuie să fie 12 feluri de mâncare, reprezentând cele 12 luni ale anului și abundența lor. La masa de Anul Nou, se mănâncă puțin pește, pentru ca anul care vine să lunece ușor, cum lunecă peștele prin apă. În cursul nopții de Anul Nou, porțile tuturor gospodăriilor se lasă deschise și luminile aprinse, pentru a primi colindătorii, pentru că este o cinste să-ți vină mulți colindători. Exista obiceiul ca fetele, după ce se întorc de la colindat, să deschidă toate porțile caselor din sat, în credința că astfel va fi deschisă și calea pețitorilor.

Se spune că este bine să mănânci mere și 12 struguri la miezul nopții, pentru că în acest fel vei fi sănătos pe tot parcursul anului. În prima zi a Anului Nou nu trebuie aruncat nimic din casă, ca să nu-ți arunci norocul.