Sfidarea şi abuzul pe faţă, o tradiţie la Primăria Piatra-Neamţ

Încăpăţânarea primarului Carabelea de a prezenta public ce a preluat (cu activ şi pasiv) de la predecesorul său generează în continuu scandaluri de o gravitate ce nu tulbură pe paşnicii vieţuitori din Piatra-Neamţ. Ambiţia de a duce mai departe aventura costisitoare şi nejustificată cu mobilitatea urbană, moştenită de la Administraţia Chitic, este de o grozăvie fără seamăn în istoria oraşului. Nu îi pasă, dar nici pietrenii nu semnalează (sau semnalizează) că le-ar păsa. Când vor înţelege că golănia cu închiderea centrului oraşului la sfârşit de săptămână e doar o acomodare cu terminarea traficului rutier civilizat în oraş, va fi prea târziu.

Mai sunt multe alte isprăvi, unele expuse public preponderent de presa locală. Din păcate, o organizaţie de presă nu are resurse să susţină un departament care să se ocupe exclusiv de administraţia publică locală, cu tot cu pădurea tutelară judeţeană păstorită de Ionel Arsene.

Unul dintre dosarele ilustrative la capitolul sfidare şi abuz se referă la celebra Terasă Tonique, de pe Bd. Republicii nr. 13, pe colţ, peste drum de Casa de Cultură. Cazul este cunoscut din dezvăluirile începute în 2020 şi reluate – insistent şi degeaba – anul trecut. 

Scurtă recapitulare de caz 

S-au împlinit doi ani de când o firmă (Livraro Horeca Services SRL) a semnat un contract de subînchiriere cu o alta (Jazz City Cafe SRL) doar pentru terasa cu pricina şi un spaţiu cu destinaţia bucătărie, aflat la subsolul imobilului alăturat. Chiriaşul avea contract şi pe întreg subsolul cu proprietarul din acel moment (X Two SRL). Subchiriaşul era ferm convins că toate actele sunt în bună regulă, argument forte fiind un Acord pentru deschiderea exerciţiului comercial (alimentaţie publică), valabil pentru terasă. Emis de primăria condusă de Victor Chitic sub nr. 8.636/28.12.2018, expirase pe 31 decembrie 2019, dar prelungirea era o simplă rutină. Semnătura de pe documentul ce pare real  nu s-a lămurit oficial dacă aparţine ori nu ex-vicelui Bogdan Gavrilescu. Cert este că, în plin debut de sezon plandemic, subchiriaşul s-a apucat de investit serios în terasă. (Ca o informaţie în premieră, proprietarii unei podgorii istorice luaseră decizia de a personaliza consistent amplasamentul şi „consumabilele” după o vizită la faţa locului.) La fel de cert, s-a lăsat cu procese şi plângeri penale, iar trupei reunite din primărie i s-au administrat acuzaţii de fals, de înşelăciune şi complicitate la înşelăciune. Fără ezitare, fără perdea.

Când să deschidă activitatea, subchiriaşul a descoperit cu surprindere cum că e în plus pe-acolo prin raportare la primărie. Imediat a căutat să ia pe cont propriu obţinerea unei concesiuni. Primul pas, celebrul Certificat de urbanism. O odisee în toată regula, care trimitea la moştenirea Chitic şi, mai în urmă, la moştenirea 11 metri. Când citeşti documente ieşite din primărie – fie în corespondenţa cu solicitantul, fie în întâmpinări, precum în Dosarul nr. 2273/103/2021, aflat pe rolul Tribunalului Neamţ, Secţia a II-a Civilă de Contencios Administrativ şi Fiscal – şi afli că terasa era estivală/sezonieră, te cam ia cu nervi.

Scurtând acum şirul corespondenţei şi cronologia unor acte oficiale şi autentice, trebuie musai marcat un moment. E 8 octombrie 2021. Într-o întâmpinare semnată de Carabelea şi inconfundabilul (ne)cunoscător de legislaţie Dragoş Ştefan, secretarul general al municipiului, scrie că în toate contractele anterioare de închiriere referitoare la terasă „se menţionează faptul că terenul închiriat face parte din domeniul public al municipiului”. Aşa, pur şi simplu, cumva ca pe cuvânt de neo-pionieri ai apocalipsei locale! Şi fără vreo trimitere la cumplit de apăsătoarea Hotărâre de Guvern nr. 1.356 din 2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Neamţ, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Neamţ. Anexa nr. 2 conţine Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al municipiului Piatra-Neamţ. Cititorilor săptămânalului „Mesagerul de Neamţ”, dacă nu chiar publicului larg, le este cunoscută această anexă cel puţin din seria dezvăluiri, întinsă pe ani de zile, legate de batjocura şi ilegalităţile de la Baza Hipică.

Ce să vezi, minune-de-minune! Pe lângă invocarea domeniului public în Certificatul de Urbanism nr. 833/14.10.2020, emis sub Carabelea şi contestat de subchiriaş în dosarul anterior menţionat, există o frumuseţe de certificat anterior, emis sub Chtic, în (de)favoarea proprietarului de la capătul istoriei, firma X Two . Are numărul 548 şi e din 31 iulie 2020. Scrie acolo: „proprietarii au executat o construcţie – terasă acoperită pe teren aparţinând domeniului public al municipiului Piatra Neamţ, pentru care execuţia lucrărilor s-a realizat fără autorizaţie de construire cu încălcarea prevederilor legale”. Cu tot cu invocarea unui aviz nefavorabil din 23 iulie aceleaşi an al Comisiei de amenajarea teritoriului şi urbanism&protecţia mediului, nu se specifică dacă în colimator e vechea terasa acoperită sau numai modernizarea. Reţinem trimiterea fără echivoc la anexa din HG şi înscrierea în domeniul public local.

Dovada sfidării şi abuzului. Falsul şi înşelăciunea le oficializează alţii!

Din primăvara trecută, nu mai este un secret – în copia conformă cu originalul a anexei cu Piatra-Neamţ, obţinută abia de la Regia Autonomă „Monitorul Oficial” – Centrul pentru relaţii cu publicul, terenul de sub terasă nu apare „personalizat” în lista cu 136 de poziţii a domeniului public. Primăria nu a contestat niciodată informaţia. Totuşi, din motive umanitare, s-a luat în calcul o plasare cu fentă la spaţiile verzi în suprafaţă de 129.800 m.p. . Extrasul de pe mizeria şi obrăznicia de site oficial al primăriei, cu intersecţia de la Casa de Cultură, arată că nu e cazul.

De aici încolo, falsul şi înşelăciunea în acte trebuie certificate de autorităţi calificate. Speranţele-s minim-de-minime. Strict teoretic era posibil ca „Monitorul Oficial” să inducă în eroare sub ştampilă de conformitate. Doar că, în recunoaşterea apucăturilor de sub Telegoală, nu e cazul.

Pe 26 noiembrie 2021, Consiliul Local apare că a votat Hotărârea nr. 313, căreia îi este ataşat un plan de situaţie interesant . Nu, nu apare pe site. Priveşte şocanta înregistrare în domeniul public „a unui bun imobil teren, situat în bd. Republicii nr. 13, în vederea înscrierii în Cartea Funciară”. Are 96 m.p. şi reprezintă terenul de la Tonique. Cu o detaşare greu de descris în cuvinte civilizate, anunţă că introduc terenul în domeniul public. Unde-o fi fost anterior? Nu ziceau cu tărie şi mânie administrativă că era în domeniu public, până şi în întâmpinarea depusă mai înainte de hotărâre la Tribunal, pe 8 octombrie?

Proiectul iniţiat de viceprimarul Alin Lehăduş are numărul 327 şi e înregistrat pe 19 noiembrie. Nu lipseşte avizul de… legalitate al secretarului general Dragoş Ştefan. Referatul de aprobare, semnat de acelaşi Lehăduş, e demn de o antologie care îşi caută titlul adecvat. De la început, ca izvorând din străfundul cel mai întunecat al nopţii minţii, scrie aşa: „Prin adresa electronică din 02.11.2021 Serviciul Cadastru şi Nomenclator Stradal ne informează asupra faptului că a identificat şi măsurat o suprafaţă de teren (…) care trebuie înregistrată în domeniul public al Municipiului Piatra Neamţ şi ulterior înscrisă în cartea funciară, teren necesar în vederea unor proiecte social-edilitare, respectiv: zonă spaţiu verde, conform anexei”. Se menţionează undeva că terenul, negrevat de vreo urmă de sarcină, a fost amenajat iniţial ca spaţiu verde şi că pe el sunt amplasate o construcţie edificată fără autorizaţie, 2 stâlpi de iluminat şi o canalizare! Cum se localizează temporal verdele iniţial, de bună seamă, e taina primăriei. Iar în privinţa descoperirii construcţiei nu are rost să insistăm câtă vreme numai lista fruntaşilor administraţiei locale, clienţi ai terasei, e tare lungă şi susţinută cu evenimente şi fotografii de colecţie răsfirate pe ani şi ani.

Fără îndoială, există şi un Raport de specialitate, asumat de persoane care probabil nu ştiu în ce s-au băgat (Răzvan Orza, Alina Creţu şi Irina Ştirbu). E întărit c-un soi de istoric pe mai bine de 10 pagini, lipsit de orice urmă de relevanţă din moment ce vorbim de înregistrarea în domeniul public a unui bun ulterioară efectelor regimului juridic pe care bunul nu îl avea.

Documentele pomenite în acest material, plus altele în echivalent de servietă dodoloaţă, pot fi studiate la sediul redacţiei „Mesagerul de Neamţ”. Întrucât e greu de crezut că „organili” şi „instanţili” îşi vor face treaba într-un orizont rezonabil de aşteptare, e de remarcat singurătatea şefului de cabinet al primarului, doctorul Liviu Harbuz. Niciun alt oficial, până la el, nu a semnalat – public şi cu sinceritate – că patrimoniul oraşului e o necunoscută.

Viorel COSMA