Anchetatorii au ajuns la omul-cheie în dosarul vaccinărilor fictive anti Covid. Elena Băhneanu, din Davideni (Țibucani) și asistentă medicală la centrul pentru persoane cu dizabilități Păstrăveni, este cea care ar fi „ajutat” 484 de persoane să obțină certificate false de vaccinare. Femeia a fost arestată în 8 februarie de Tribunalul Neamț, la propunerea Parchetului Neamț, pentru complicitate la fals informatic, pe baza mai multor probe din dosar.
Dosar în care anchetatorii au primit și sprijinul unui denunțător, reușind să destrame gruparea în care sunt cercetați medicii de familie Cristina Macovei (Tașca), Adina Alungulesei (Țibucani) și Daniela Bejan (doctoriță din Iași, care avea program și la Țibucani), arestate din 12 ianuarie alături de o altă asistentă medicală Aida Zabulic (Țibucani) și un intermediar din Urecheni, Dragoș Archir.
În cazul Elenei Băhneanu, anchetatorii au arătat că aceasta, împreună cu alți 3 asistenți medicali de la Păstrăveni și care au făcut parte din echipele vaccinatoare din centrul de vaccinare din municipiul Piatra-Neamț, cereau între 50 – 100 euro de persoană pentru adeverințele de vaccinare. „La data de 27.10.2021, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț a fost înregistrat procesul verbal de sesizare din oficiu al lucrătorilor de poliție din cadrul D.G.A.-Serviciul Județean Anticorupție Neamț cu privire la faptul că S. M., P. I., I. M.-M., în calitate de asistenți medicali la centre de vaccinare, au solicitat primit sume de bani cuprinse între 50 euro și 100 euro de la persoane care au dorit să intre în posesia unui certificat de vaccinare împotriva Covid 19, fără ca doza de vaccin să fie administrată în realitate.
În fapt, mai mulți asistenți medicali care activează în cadrul Centrului pentru Persoane cu Dizabilități Păstrăveni, jud. Neamț, s-au înscris pentru a desfășura activitate specifică în centre de vaccinare împotriva virusului Covid 19, deschise pe raza mun. Piatra Neamț. Acestui grup de asistenți medicali s-a alăturat făptuitoarea I.M.-M., care are pregătire de asistent medical, însă, în perioada respectivă nu avea loc de muncă.
În scopul de a obține foloase materiale, pe de o parte, de a „ajuta” persoane cu convingeri anti-vaccinare de a obține certificate în fals, care atestau efectuarea vaccinului, fără însă ca actul medical să aibă loc în realitate, pe de altă parte, făptuitorii… au procedat la efectuarea unor acțiuni contare eticii medicale.
La data de 24.12.2021, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț a fost înregistrat denunțul formulat de către numitul XX, cu privire la anumite persoane care au solicitat și primit sume de bani de la persoane care au dorit să intre în posesia unui certificat de vaccinare împotriva Covid 19, fără ca doza de vaccin să fie administrată în realitate”, se precizează în referatul de arestare.
Elena Băhneanu ar fi „colaborat” cu dr. Daniela Bejan, potrivit anchetatorilor, așa încât împreună ar fi rezolvat doleanțele celor 484 de oameni care aveau nevoie doar de actul de vaccinare. Doctorița a fost cea care ar fi operat în platforma informatică. Ancheta este extinsă, însă și asupra altor persoane bănuite de implicare în această grupare. „Prin ordonanța din data de 07.02.2022 s-a dispus extinderea urmăririi penale in rem cu privire la săvârșirea a 484 de infracțiuni de complicitate la fals informatic (… comise de către numita B.E. ), precum și efectuarea în continuare a urmăririi penale, printre alții, față de B. E., cu privire la săvârșirea a 484 de infracțiuni de complicitate la fals informatic (…).
Prin ordonanța din data de 07.02.2022 s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina suspectei B. D., din săvârșirea a 355 de infracțiuni de fals informatic (…) în săvârșirea unei infracțiuni de fals informatic în formă continuată (…355 de acte materiale); schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina suspectei B. E., din săvârșirea a 484 de infracțiuni de complicitate la fals informatic (…), în săvârșirea unei infracțiuni de complicitate la fals informatic, în formă continuată (… 484 de acte materiale)”, arată procurorii. Elena Băhneanu a atacat decizia de arestare preventivă și dosarul ei a ajuns la Curtea de Apel Bacău.
Reținem din motivarea Tribunalului Neamț faptul că asistenta medicală a continuat să facă rost de certificate false de vaccinare și după începerea anchetei. Instanța a apreciat că, prin ceea ce a făcut, femeia a subminat eforturile autorităților de gestionare a efectelor virusului. „Pentru a aprecia în acest sens, judecătorul are în vedere că, în scopul obținerii unor foloase materiale pretinzând că astfel oferă un ajutor unor persoane, inculpata s-ar fi angajat într-o activitate infractională complexă, constituind principala verigă de legătură între beneficiarii adeverintelor fictive de vaccinare medicii care, tot în schimbul unor foloase necuvenite ar fl introdus în sistemul informatic date nereale referitoare la vaccinări care în realitate nu au existat. Rolul extrem de important jucat de inculpată în presupusa…, de către anumiti medici, a unor infractiuni, atitudinea acesteia care ar fi continuat activitatea infractională chiar la un moment în care a realizat că există o anchetă în curs cu privire la aceste activităti, adoptând însă anumite măsuri de precautie. Fapte precum cea retinută în sarcina inculpatei prezintă, fără discutie, o gravitate ridicată prin prisma modalitătii concrete în care se presupune că s-ar fi derulat, scopurile urmărite, urmările produse, natura relatiilor sociale cărora le-a adus atingere. Însă, gravitatea concretă a presupuselor fapte trebuie analizată în contextul prezent, respectiv, în perioada pandemică SARS- COV2, pandemie care a cauzat la nivel global îmbolnăvirea severă, chiar decesul a milioane de persoane; aparitia unui virus necunoscut care s-a răspândit rapid a afectat populatia întregii planete, a impus autoritătilor competente din toate statele lumii, inclusiv celor din România, identificarea și adoptarea rapide a unor solutii în scopul prevenirii răspândirii acestuia, dar a limitării efectelor asupra populatiilor statelor lumii. Or, fapte precum cea pretins a fi fost comisă de inculpată, chiar în forma complicitătii, se constituie în activităti de subminare a eforturilor autoritătilor competente cu luarea și aplicarea măsurilor de apărare colectivă împotriva efectelor virusului, întrucât introducerea de date false în sistemul informativ national a avut ca urmare denaturarea datelor referitoare la rata de vaccinare a populatiei, a creat premisele adaptării de către autorităti a măsurilor apreciate ca fiind necesare inclusiv pe baza unor date oficiale neconforme cu realitatea.
În plus, introducerea de date false în sistemul informativ national a creat un pericol pentru persoanele aparent vaccinate, dar care în concret nu au fost injectate cu serul, întrucât în eventualitatea îmbolnăvirii acestora, stabilirea tratamentului adecvat (în cazul în care acestea ar avea nevoie de tratament) ar fi imposibil de făcut”, conform motivării instanței.
C.I.
