„Să clădim temeliile fericirii noastre naţionale”

Cercul de prieteni
Mihail Kogălniceanu, Nicolae Filipescu, Titu Maiorescu, Nicolae Iorga, Octavia Goga, Iuliu Maniu, Vasile Goldiş, Vasile Lucaciu, Ion Rusu-Şirianu.
Patriot
Alături de alți mari eroi ai neamului, acțiunile lui Gheorghe Pop de Băseşti au avut ca țel lupta pentru realizarea României Mari, indiferent de sacrificiile personale. S-a opus vehement în parlamentul de la Budapesta, în 1879, introducerii Legii învăţământului (Trefort), care prevedea introducerea limbii maghiare în şcolile româneşti din Transilvania. În cuvântul său, patriotul afirma: „Dacă e păcat să atentezi la viaţa unui om, cu atât mai mare păcat e să atentezi în cazul legii de faţă la viaţa unui neam, ba chiar a mai multor neamuri, a tuturor naţiilor din ţările Coroanei Sfântului Ştefan”.
Marea Unire din 1918
La 12 octombrie 1918 era adoptată istorica hotărâre a P.N.R. de la Oradea citită în parlamentul de la Budapesta. Ulterior a fost convocată Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia pentru 1 Decembrie 1918, unde octogenarul tribun a fost ales ca președinte. În procesul-verbal încheiat cu acest prilej a fost înregistrată marea manifestaţie de simpatie făcută pentru bătrânul Gheorghe Pop de Băseşti. Acesta a fost ovaţionat îndelung în picioare de către întreaga sală. În 2 decembrie părăsea Alba Iulia şi după un scurt popas la Deva, la fiica sa Elena, s-a întors la Băseşti. S-a stins la 23 februarie 1919.
Testamentul lui Gheorghe Pop de Băsești
Marele patriot și-a donat întreaga sa avere Mitropoliei Greco-Catolice a Blajului „cu acel scop și acel mandat ca, din această avere, să se înființeze spre mărirea Atotputernicului Dumnezeu și în favorul dezvoltării culturale a poporului român o fundație perpetuă și neschimbată”, iar „scopul fundației va fi promovarea culturii poporului românesc”.





