Aldo și Oralul Danei

Concursul care a propulsat-o pe Dana Macsim în funcția de director la Carmen Saeculare a avut mai multe probe. Indiscutabil, cea mai grea pentru fosta interimară viitoare directoare s-a dovedit oralul, deoarece la scris a avut lucrarea plagiată cu care deja este cunoscută în întreaga țară. Cel care a beneficiat din postura de președinte al comisiei de concurs de prestația Danei Macsim a fost vicele de la județ Aldo Pellegrini. Dacă ar fi să judecăm după notițele prezentate, nu credem că cineva ar fi putut trece examenul. Probabil că viitoarea directoare a fost mult mai convingătoare în expunere decît în notițe. Totuși, cîteva adnotări trebuiesc făcute obligatoriu, ca să înțelegem exact “viziunea managerială” a directoarei.

1.Pregătirea sup. și experiența

Prof de lb și lit rom, am lucrat in presă (N.TV, Prima TV) și de un an – dir. interimar la C.C.A. “C. Saeculare”

Ideea a fost de a crea un pol de echilibru, între științific și promovare cult. naționale.

Revitaliz folc. nu se poate face decît  adaptat la modern, să atragem tinerii.

A fost greu să ajung într-un colectiv dezbinat și grație lor să reușim să ne…

scandalurile din media, am ajuns ca oamenii să se simtă ca acasă, să păstrăm dincolo de partea fin. – 2 festivaluri “Concerte – Vacanțe Muzicale, care e la a 40 a ediție.

2. Ați fost interimar  – care este mobilul pt. care v-ați prezentat la concurs?

Probl. pers. din ultima vreme m-au facut să mă întreb dacă pot face ac. lucru, și atmosfera din Centru m-a convins ca tb. să merg mai departe cu ei, nu-mi hranește orgoliul titulatura de dl/dna director, ci ceea ce am reușit să realizez în ultimul an si a fost o lupta titanica să unificăm ac. Centru si ca activ. să se desf. într-un singur imobil. acum scurt timp CJ. a dat  în admin. imobilul ce va uni centrul – repetiții, ansamblu și centru de …

unde se vor putea desf. activ. (expoziții, activ. muzicale) pentru o sumă relativ mică (2 mil. lei) în momentele acestea.

3. Centrul tb. să aibă o struct. organizat. clară. Cum vedeți acest lucru? Schema optimă?

Au fost f. multe polemici pe această unificare, e un bun cîștigat ca ac. instit. să fie unificată, doar avem acces pe mai multe domenii (teatru, dans, ansamblu folc.) din pct. meu de vedere tb. să funcț. unificat, ca să putem dezv. toate dom., cu șef de serv.

Cercetare – 5 oameni (cu noua struct.)

nu se regăsesc în domeniu, și de rez. unei anchete să vedem care e dorința oamenilor. Am constatat că nu există așezăm. cult., singura manifestare e ziua comunei (luînd la pas județul) le-am propus un impresariat pt. ac. manifest (Pipirig, Bicaz, Piatra Șoimului) au ieșit fest. reușite datorită progr. noastre, invitați și amatori și profesioniști).

C. Mihăescu – Revitaliz. folclorului? Cum vedeți acest lucru?

Fact. uman – ansamblul  era învechit, am inclus tinerii care frecventează și dansul modern și cel popular, clasic ca să putem îmbina, și să-i facem parte din ac. tezaur.

Au venit părinți să ne întrebe de ce nu avem clasă de cioplitori în lemn (1/săpt.).

Cum motivați meșterul să vină la Centru?

2 sol.

1) plați cazare, masă, transp.

2) a contrib. la chiria de a transf. un spațiu într-un atelier (Ciocîrlău, contract, transf. garajul în atelier cls. cu 25 copii) + fond de protocol.

Noi am propus un proiect fin. – pe care se va creea un fond de protocol al prod. efect. de copii. E o cls.de ceramică – atas de cult. Cucuteni.

Ansamblul – dansat cu contr. de prest. serv

(Orchestra, funcț. doar cu prest. serv., deorece ei sunt plătiți doar la repet. si spect.)

Șc. Pop. de Arta cu 14 clase (prezent) grație multitudinii de clase care realiz. o gală. Șc. Pop. de vara – vin foarte mulți copii aflați în vacanță, funcț. la parametri optimi.

Ca manager, carui grup țintă vă adresați?Dacă există?

Din p. meu de v. – vîrsta a III a e segm. fidel activitaților Centrului, acum trebuie să atragem generația tînără, dar Centrul face ca “V. Muz.” e o dovadă că segm. de public majoritar a fost 18 – 25 ani. Dacă reușim să atragem publicul tînăr, și am reușit să atragem tineri la Șc. Pop. de Artă.

4. Rolul managerului in coord. prog. instituției

Noi avem o mare probl. legată de organigramă, nu avem dir. artistic, ci doar C.. de Admin. Un manager tb. sa coord.  si să sprijine activ. oamenilor, nu poți ajuta oamenii și sa-i sprijini fără activ. Un salariat a propus un salon de arta naiva – a ieșit ceva f. frumos fara buget extraordinar.

Cei 20 angajați pot veni cu idei, ce depășesc bugetul. Cum faceti selecția?

Prioritar manifest. tradiționale

Vice. Pelegrinii – cum un manager  atrage fonduri suplim?

I) Sposorizarea – îi per. de criză avem part. constanți (BRD, Electrica, Reiffesen) pt. V. Muzicale

Parteneriate – pe durată lungă

– atragerea oamenilor de afaceri din s. com mici

– grație spațiului avem solicitări de a închiria din spații, e o sintagmă că nu sunt bani, sunt puțini dar din drămuire putem realiza ceva pt cult. nemțeană.

Creșt. veniturilor proprii?

– închirierea

– creșt. taxelor (de la 3 la 14 clase – majorarea nr. de beneficiari).

De ce nu avem Cons. Artistic?

Deocamdată nu s-a gîndit nimeni.

Nota redacției

Să remarcăm modul profesionist îl unei profesoare de limbă (și literatură romînă) în abrevieri. Putem chiar conchide că tot farmecul examenului oral a constat prescurtări. Nu cu mult timp în urmă, am văzut o fișă la un alt concurs, e drept mult mai tehnic, pentru un post de consilier superior I A, specialitatea Mașini Unelte Instalații Electrice, unde protagonistul s-a poticnit în prescurtări. Evident, nu este cazul și aici. Ar fi totuși cîteva lucruri de discutat și în scris.

Să le luăm pe rînd.

La punctul 1, Dana Macsim are ca temă pregătirea și experiența și pomenește de anul petrecut la “Carmen Saeculare” ca director interimar. E frumos, e bine, dă bine la CV, atîta doar că recunoaște singură o problemă: că era puțin în afara legii. Interimat de un an de zile (!!) numai ea putea asigura, evident, sub înalta oblăduire a celui care potențează bugetul de la Carmen Saeculare, dl Vasile Pruteanu. Și poate și a vajnicilor consilieri județeni care sînt în Consiliul de Administrație.

La punctul 2 aflăm ce-a mînat-o-n luptă pe doamna Dana. Noi credeam că a trimis-o domnul Pruteanu să facă ordine, să vadă cine a furat, ce, cît și pe unde-a dus. Ne-am înșelat. Ne-o zice chiar dînsa: “a fost o luptă titanică să reunificăm acest centru… și activitatea să se desfășoare într-un singur imobil”. Si dă-i, si luptă, neicusorule… Reținem că bunul mers al instituției pare a fi dat de unirea sub același acoperiș, nu de oamenii dinăuntrul ei. A clădirii. Oamenii nu mai contează, uniți sau nu, în programul managerial vizionar.

Schema optimă la centru? “Unificarea, prin sediu, va asigura succesul”, zice doamna Macsim la punctul 3, consecventă în părerea că imobilul contează, oamenii mai puțin spre deloc.

  Ansamblu de 2 în 1

La concurs, întrebarea de bază a avut în vedere valorificarea folclorului, cum ar trebui să facă orice centru de cultură respectabil. Schema de răspuns este interesantă. Aflăm de la doamna Dana că se urmărește întinerirea ansamblului și că va include tineri care frecventează și dans modern și popular, clasic. “Ca să-i facem parte din acest tezaur”. După ce a luat concursul, e lesne de constatat că angajați la ansamblu sînt 2. Din care 1 crește copil, în concediul legal. În privința îmbinărilor dintre dansul modern și folclor, ne-am lămurit la spectacolul manelistic dat în zona pieței agro-alimentare la Tîrgul Produselor Tradiționale.

Tot întru revitalizarea folclorului, doamna Dana a vorbit despre o clasă de cioplitori în lemn. En passant, ne gîndim că etnografia are treabă, pe undeva, și cu folclorul, dar la rigoare, cum ne așteptăm de la o comisie serioasă și aplicată și de la o candidată bine pregătită, parcă ar fi o mică diferență. Sesizată probabil chiar de directoare, după examen, dat fiind că n-a durat mult și Rodica Ciocîrtău, maestru popular cu premii internaționale, care avea o clasă de copii la Pipirig, a fost expediată să lucreze acasă.

Salon, artă și naivitate

Vorbind de rolul managerului în coordonarea instituției, Dana Macsim ia distanță față de lucrurile concrete. Recunoaște că are problemă cu organigrama, că-i lipsește “un director artistic”, iar cei din CA nu pot umple acest gol. E drept, că nici nu prea sînt solicitați. Contactat telefonic, dl. Dan Morar, membru, a recunoscut că dă rar pe-acolo și atunci doar să semneze condica.

Dana se detașează și de oamenii din instituție pe care “nu poți să-i sprijini fără activitate”. Activitatea cui, s-avem pardon? A oamenilor, a managerului? În singurul moment în care doamna manager a fost concretă în exprimare, i-a ieșit porumbelul din gură, pardon. Cităm din nou, la rubrica “am ajutat un salariat”: “Un salariat a propus un salon de artă naivă și s-a făcut. A ieșit ceva foarte frumos, fără buget extraordinar”. Pentru performanța unui “buget ne-extraordinar”, angajatul în cauză a fost recompensat: Mădălina Mărinceac a fost trimisă să performeze în altă parte. Nu cadra un asemenea angajat cu o instituție care a plătit soților Felicia Filip și Cristian Mihăescu 300 de milioane. Sau Filarmonicii din Bacău, oraș mult-iubit de doamna Macsim, peste 100 de milioane cînd în sală erau mai puțin de o sută de oameni. Dar noi sîntem cîrcotași… Bugetul contează. Și cine-l direcționează.

Lovitura de pedeapsă, sub centură carevasăzică, a venit de la domnul Aldo Pellegrini. Pe care l-a mîncat limba să întrebe cum atrage un manager fonduri suplimentare. Și-a aflat cum face doamna Dana: la BRD cărarea era mult-umblată și contracte pe termen lung. Sau cel puțin mediu. La Reiffeisen, contractele s-au bătătorit după cumpărarea sediului (sau în timpul negocierilor). În ciorna de răspuns scria și Electrica, dar o mînă hotărîtă a tăiat-o. Se vorbește deci de parteneriate pe lungă durată (ele sînt benefice în administrație, vezi parteneriatul Vasile Pruteanu președinte, Dana Macsim consilier, apoi director interimar, apoi director plin). Se vorbește și de închirieri de spații, de creșterea taxelor (previziune de criză chiar înainte de măsurile guvernamentale). Ar fi multe de comentat despre cum a hoinărit prin județ doamna dirtectoare și a încurcat nipte manifestări în ciorna prezentată la concurs, despre atragerea oamenilor de afaceri, despre sponsorizări, etc. Noi încheiem apoteotic cu o întrebare adresată de unul din membrii comisiei și un răspuns pe măsură:

– De ce nu avem consiliu artistic?

– Deocamdată nu s-a gîndit nimeni.

Sigur în urma acestui răspuns doamna Dana a primit cea mai mare notă.

(Valentin BĂLĂNESCU)