„Noul” spital judeţean – ultima cacealma a lui Ionel Arsene?

După mintea unora (exaltaţi, naivi, nepricepuţi şi alţi străini de realitate), ziua de 24 martie ar trebui trecută în calendar. Căci, aşa cum anunţa prezidentul de judeţ Ionel Arsene, jubilând în forţă, pe 24 martie a.c. plenul CJ Neamţ a aprobat indicatorii economici privind obiectivul de investiții de interes public județean „Construire sediu nou pentru Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț, cu funcțiuni și tehnologii inovative pentru protejarea climei și digitalizare”. Sub acest nume inovativ de pompos se anunţa o investiţie estimată la 3.145.955.865,58 lei, inclusiv TVA, adică peste 630.000.000 euro. Spitalul ar urma să aibă 880 de paturi de spitalizare continuă și 87 pentru spitalizare de zi, 12 săli de operație, dintre care trei dedicate spitalizării de zi, plus una pentru angiograf, iar durata estimată a lucrărilor e de 24 de luni. Mai greu de estimat este când începe numărarea lunilor.

În raportul de specialitate asumat de Olimpia Iuliana Adam, director executiv în CJ Neamţ, mai scrie că aprobarea era extrem de urgentă, deoarece în ziua următoare expira termenul de transmitere către Ministerul Sănătăţii a informaţiilor actualizate referitoare la proiect. Era livrată şi-o poveste cu o listă de 49 de spitale, care vor fi de fapt 25 şi o finanţare din vestitul Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Puţini însă erau atenţi la detaliile şi-aşa puţine. De exemplu, valoarea lucrărilor de construcţii-montaj înseamnă 1,526 miliarde lei. Apoi, Ionel Arsene amintea că proiectul este unul matur, iar fondurile pentru studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic erau alocate de Guvern de doi ani. Şi că onor colegii din CJ se ocupă de „întocmirea caietului de sarcini și celelalte documente necesare proiectării și execuției”.

Proiect matur? Ce înseamnă oare stadiul de proiect matur? Atingerea acestui stadiu de maturitate oficial înseamnă că pentru proiect s-a finalizat Studiul de Fezabilitate (cu toate componentele prevăzute în HG 907/2016) şi că s-au obținut avizele și acordurile prevăzute în Certificatul de Urbanism, pentru faza SF. Mai putem vorbi şi despre maturitatea maximă a unui proiect, care este atinsă dacă pentru acesta s-au elaborat deja Proiectul Tehnic și detaliile de execuție, iar toate avizele și acordurile, inclusiv autorizația de construire sunt obținute.

Sunt detalii de neocolit fiindcă anterior, în decembrie anul trecut, presa locală titra decisiv, în genul următor: „Viitorul spital al nemțenilor a devenit o certitudine”. Nici vorbă de certitudine, blocajul şi amânările produse de încurcătura cu terenul fiind de notorietate. Oricum, tot în acea vreme Arsene dădea glas convingerii că „în scurt timp vom avea și studiul de fezabilitate necesar pentru realizarea investiției”. Interesant, vorbea de studiu de fezabilitate pentru un obiectiv situat pe un teren al cărui regim juridic era în aer. În plus, nu avem date din care să rezulte că au fost abolite studiile de prefezabilitate.

Mai mult, simplul fapt că se împlinesc în curând 10 ani de când, la Piatra-Neamţ, se anunţa cu surle, trâmbiţe, tromboane şi tobe iminenta construire a unui spital de oncologie ultramodern, cu o secţie de arşi inclusă, pe dealul Cârloman, mai sus de Cimitirul Eternitatea, se cuvenea să îndemne la prudenţă, la atenţie mărită. În 2012, emoţia era de nedescris. Se anunţa un parteneriat public-privat şi o investiţie de peste 100 milioane euro, suportată, cică, de nişte italieni-minune, administraţiei locale revenindu-i sarcina de a pune la dispoziţie terenul necesar.

În aceeaşi zi de 24 martie, am început să întrebăm specialişti reali, deosebit de cooperanți, oameni cu palmares profesional verificat despre cum vin socotelile cu studiile, cu proiectarea. În speranţa că e omeneşte de înţeles protejarea identităţii/identităţilor (până la un eventual proces), invităm la lectură atât cititorii, cât şi consilierii judeţeni şi aparatul tehnic din CJ, deşi în privinţa ultimelor categorii nu e cazul să ne facem iluzii.

 ■ „Mai este mult până la proiectarea spitalului! 

Primul pas este elaborarea unui PUZ pentru schimbarea funcţiunii zonei (mă îndoiesc că în PUG-ul comunei Gârcina este prevăzut că acest teren să aibă funcţiunea de „construcţii pentru sănătate, spitale etc”). Ar fi interesant de urmărit dacă la baza întocmirii studiului de fezabilitate a stat un  certificat de urbanism (condiţie obligatorie în conţinutul-cadru al SF-ului) şi dacă informaţiile din acest certificat sunt corecte şi complete (în caz contrar certificatul este nul şi poate atrage răspundere penală)!

Dacă terenul în cauză nu este destinat construcţiilor pentru sănătate, potrivit legii, investiţia necesită elaborarea unui PUZ. Această documentaţie va institui şi unele zone de protecţie sanitară şi cel mai probabil această zonă va cuprinde şi terenurile din vecinătate. Instituirea zonei de protecţie se poate face cu acordul vecinilor sau printr-un studiu de impact asupra mediului, sănătăţii populaţiei, etc. Mai mult, pentru construirea unui spital trebuie asigurată legătura cu reţeaua de circulaţie majoră prin două accese carosabile separate, unul fiind destinat intervenţiilor în situaţii de urgenţă, prevedere legală obligatorie pentru toate construcţiile de sănătate conform art. 4.7 din Anexa 4 la RLU (Regulament Local de Urbanism – n.red.) aprobat prin HGR 525/1996 cu modificările şi completările ulterioare.

Având în vedere amplasamentul, nu cred că se respectă prevederea, dar poate-mi scapă mie ceva. Dacă mai punem în calcul extinderea de reţele de utilităţi până la amplasament, cred că deja investiţia este departe de a se realiza, dar un PUZ va scoate în evidenţă şi acestă problemă.

Personal, cred că investiţia a început defectuos. Ar fi fost indicat mai intâi un studiu de PREFEZABILITATE, apoi un PUZ şi ulterior studiul de fezabilitate. Ce se va întâmpla dacă PUZ-ul nu va primi avize sau nu va fi votat de consilieri? Simplu: s-a cheltuit din nou încă o sumă frumuşică pe un SF întocmit greşit!”

Dacă nu e suficient ce aţi citit până aici, mai avem:

 ■ „Ar fi interesant de urmărit şi următoarele aspecte: 

– La punctul 6.1. din HG 907/2016 (conţinut-cadru studiu de fezabilitate) se prevede în mod clar că studiul de fezabilitate trebuie să conţină „Certificatul de urbanism emis în vederea obţinerii autorizaţiei de construire”.

Certificatul de urbanism este prin lege un act de informare, dar acesta poate fi emis pentru informare în vederea tranzacţionării, pentru elaborare PUZ/PUD sau „în vederea obţinerii autorizaţiei de construire”. Această ultimă sintagmă este foarte importantă, deoarece se subliniază că investiţia propusă nu ar trebui să necesite eleborarea unui PUZ/PUD, fapt puţin probabil având în vedere importanţa obiectivului. Certificatul de urbanism ar fi trebuit să fie ataşat la documentaţia de licitaţie pentru studiul de fezabilitate.

Dacă nu a existat la momentul licitaţiei, cei de la CJ au încălcat legea. Dacă certificatul prevedea PUZ/PUD şi studiul de fezabilitate s-a întocmit anterior elaborării şi avizării etapei PUZ/PUD, atunci s-au încălcat prevederile conţinutului-cadru „certificatul de urbanism emis în vederea obţinerii autorizaţiei de construire”, iar SF-ul şi HCL ar trebui să fie declarate nule (inclusiv procesul verbal de recepţie al documentatiei SF).

– La punctul 6.4. din HG 907/2016 se prevede obţinerea de „avize conforme privind asigurarea utilităţilor”. Elaboratorul studiului nu are competenţa să depună la avizatori documentaţia de avizare; proiectantul întocmeşte, iar beneficiarul o depune (în cazul nostru CJ). Având în vedere timpul scurt în care trebuia întocmit SF-ul (cca. 40 zile), este puţin probabil că s-au obţinut aceste avize (fie au fost obţinute ulterior întocmirii SF-ului, fapt ce ar afecta corectitudinea datelor din SF, fie lipsesc). Ar fi interesant de comparat data avizelor cu data predării SF-ului.

– La punctul 6.3. din HG 907/2016  se prevede obţinerea „Actului administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, măsuri de diminuare a impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor acordului de mediu în documentaţia tehnico-economică”. Pentru obţinerea acestuia se întocmeşte o documentaţie destul de stufoasă, documentaţie ce se supune unor proceduri de avizare de durată – anunţuri în ziar în vederea informării populaţiei, şedinţe de CAT (Comisie de Avizare Tehnică – n.red.) etc – şi e puţin probabil că s-a obţinut aşa ceva în  termenul licitat sau poate până în prezent (27 martie – n.a.). Este uşor de verificat la APM (Agenţia pentru Protecţia Mediului).”

Dacă avizele lipsesc la data avizării, atunci studiul de fezabilitate a fost avizat ilegal.”

Urmează o mărturisire cu adevărat devastatoare:

„Din curiozitate m-am uitat pe caietul de sarcini înainte de licitaţie (posibil să mai fie publicat pe SICAP). Era alcătuit dintr-un colaj de documente de la licitaţiile anterioare. Nu am văzut niciodată un caiet de sarcini mai prost întocmit şi de aceea nici nu am mai vrut să mă complic să particip la licitaţie; în mod clar, lucrarea era cu dedicaţie. Mai mult, termenul de predare era iraţional de scurt pentru o astfel de documentaţie (având în vedere că normal trebuia să obţii şi avizele).”

De adăugat în acest moment e ceva natural de simplu: va urma! (Viorel COSMA)