Ministerul Transporturilor a publicat în secţiunea Transparenţă decizională a site-ului propriu proiectul de hotărâre al Strategiei Naţionale pentru Siguranţă Rutieră pentru perioada 2022-2030, de vineri, 15 aprilie. Potrivit acestuia, România şi-a asumat obiectivul UE privind reducerea la jumătate a numărului de decese şi al răniţilor grav din accidente rutiere.
Cea mai importantă investiţie propusă pentru perioada menţionată este introducerea unui sistem automat pentru amenzi, cu 300 de radare și 500 de camere video, conectate într-un sistem integrat, 1.000 de limitatoare pentru viteză, dar și a unui rating de siguranță pentru șosele, mecanism de clasificare a tronsoanelor rutiere din punct de vedere al gradului de risc. Până în 2024, Autoritatea Rutieră Română va realiza prima evaluare pe cel puțin trei categorii, în funcție de nivelul de siguranță al fiecărui tronson, datele urmând să fie actualizate o dată la 5 ani. Investiţia în sistemul automat, dotarea cu radare şi camere este estimată la peste 47 de milioane de euro.
Ceea ce înseamnă că marea majoritate a accidentelor rutiere vor fi filmate şi vor putea fi vizionate prin acest sistem de supraveghere integrat. De asemenea, vor putea fi observate şi abaterile de la regulile de circulaţie. Poliţiştii rutieri vor avea astfel un sistem de documentare şi de probare a contravenţiilor şi infracţiunilor din trafic care ar trebui să fie aproape infailibil.
Potrivit documentului, România se situează în treimea cea mai puţin performantă dintre ţările europene, în intervalul 2010-2020, înregistrând o reducere cu doar 21,6% a numărului persoanelor decedate în accidente rutiere, puțin sub media europeană (care a fost de 23,7%).
O inițiativă similară a mai fost încercată în România. În perioada 2007 – 2009, au funcționat radare fixe pe mai multe drumuri naționale și europene (inclusiv E85). Un exemplu care ilustrează cât de eficiente erau dispozitivele vine din Cluj, unde în intervalul iulie 2007 – mai 2009, au fost aplicate peste 100.000 de amenzi în baza imaginilor de la 13 camere radar montate în județ, conform informațiilor furnizate de Comisarul Alexandru Mureşan, şeful Poliţiei Rutiere Cluj la acea vreme, el afirmând că în acea perioadă că accidentele grave „au scăzut semnificativ”. Radarele fixe, cu excepția celor de pe DN1, au fost oprite din cauza unor probleme procedurale.
În anul 2019 în România numărul de decese din accidente rutiere la un milion de locuitori a fost de 96, semnificativ mai mare față de media UE de 51 decese la un milion de locuitori.
În ţara noastră, din numărul total de decese înregistrate în anul 2019, cea mai mare pondere o reprezintă pietonii (39%) și șoferii sau pasagerii autovehiculelor implicate în accidente de circulație (37%), față de 44% cât reprezintă ponderea șoferilor și pasagerilor decedați și 20% cât reprezintă ponderea pietonilor decedați ca urmare a accidentelor de circulație înregistrate la nivelul Uniunii Europene.
Una din 2 persoane adulte din România deţine permis de conducere, iar cei mai mulţi şoferi sunt cei din categoria de vârstă 18-50 de ani.
Vechimea medie a autoturismelor din România a fost de 15,9 ani în 2020, plasându-se printre țările din UE cu cele mai vechi flote de autoturisme, alături de Lituania și Estonia. Această vechime ridicată a autovehiculelor determină ca starea tehnică a acestora să fie de multe ori necorespunzătoare pentru asigurarea unui grad ridicat de siguranţă în circulația pe drumurile publice.
Angela Croitoru
