Ajunge sau nu nemţeanul Iulian Iancu în conducerea ANRE?

În ultima vreme, parcă se aşternuse liniştea în jurul preşedintelui Comitetului Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei, prof. dr. ing. Iulian Iancu. Dar a venit ziua de miercuri, 8 iunie. O veste bună şi îndelung aşteptată a fost pictată intens, pe diverse canale şi portaluri de ştiri, în termeni ce mergeau de la simulacru şi abuz procedural la catastrofă generată de actuala coaliţie politică dominantă. Fapt era că Iancu, susţinut de PSD, trecuse de votul comisiilor de specialitate reunite din Parlament. Pe calea instalării cu acte la conducerea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), urmează votul în plen al camerelor reunite.

În Comitetul de reglementare este vacant un post de vicepreşedinte după demisia lui Alexandru Stănescu. Acesta, o figură cu totul străină de domeniu, recomandată însă de tăria politică a fratelui Paul Stănescu, beneficiase tot de susţinerea PSD, una şocantă, la sfârşitul anului trecut.

La început de martie, după demisia pomenită, liderul PSD Marcel Ciolacu anunţă imediat susţinerea pentru Iulian Iancu. La derută, în stilu-i consacrat, aruncă pe piaţă informaţia că a cerut serviciilor secrete „un punct de vedere” privind numirea. Dacă se uita în oglindă şi oglinda ar fi avut simţul auzului, sigur crăpa de râs. Nu prin asemenea manevre descurajezi contestatarii consacraţi, care de ani şi ani de zile îl insultă pe unul dintre cei mai mari specialişti în Energie cu aceleaşi plictisitoare şi nedovedite acuzaţii de orientare antinaţională spre Gazprom, spre Moscova.

Poate unii îşi amintesc şi de episodul din vara lui 2019, când preşedintele Iohannis n-a vrut să audă de numirea şefului din acea vreme a Comisiei pentru industrie din Camera Depuaţilor în postul de vicepremier pentru probleme economice în Cabinetul Dăncilă. Cu de la preşedinte preluare, cică periclita „decizii asumate, în numele statului român, în baza parteneriatului strategic cu statele occidentale”. Asta se leagă de alte acuzaţii aduse lui Iancu, puse în contul rolului de coordonator, în Parlament, al elaborării precedentei legi offshore. Românii au fost intoxicaţi în mod organizat (dacă nu efectiv gazaţi!), inducându-li-se „culpa” că din cauza legii s-au amânat investiţiile străine pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră. În realitate, vechea lege punea fără tocmeală România şi românii în prim-plan, nerăspunzând pretenţiilor, de fapt tentativei fără precedent de Diktat din partea oligarhilor occidentali din Energie. Iar la noi, mai cu seamă de când cu războiul din Ucraina, până şi un simplu cuvinţel suflat împotriva Occidentului îţi garantează peceţi de kaghebist, putinist, slugă a Moscovei.

Pe de altă parte, o ca-tas-tro-fă nemaiîntâlnită, una de consistenţa şi impactul lui Virgil Popescu de la Energie (fost la Economie), se bucură în continuare de susţinere în ciuda nu a unora, ci a fiecăreia dintre dovezile publice! Nimeni nu-l opreşte din desăvârşirea „operei” complexe şi complete ale cărei capitole fundamentale sunt lichidarea independenţei energetice şi nenorocirea noastră prin facturile la energie electrică şi gaze, în paralel cu angajarea României în nişte aventuri gogonate în sectorul producţiei de energie electrică. Cu atât mai mult în aceste condiţii, este aducătoare de încredere aşteptata accedere a lui Iulian Iancu măcar la conducerea ANRE, autoritate ale cărei complicităţi netulburate se descarcă tot în facturile la gaze şi energie electrică.

În aşteptarea votului din Parlament, recitirea interviului cu titlul „Criza din Energie sau Statul român împotriva românilor”, acordat în septembrie anul trecut de profesorul născut la Gherăeşti, Neamţ (vezi aici), ar putea fi unora de un real ajutor, echivalând cu o cură de dezintoxicare.

Viorel COSMA