Interviu cu primarul Constantin Augustin HOLMANU

– Domnule primar, ce a însemnat, pentru Pâncești, apariția dvs. în fruntea acestei comune?

Nu știu dacă eu sunt cel mai potrivit om pe care să-l întrebați, mai bine ar fi să discutați cu oamenii din comună. Dar, pentru mine a însemnat încununarea unei munci de aproape 20 de ani. Am obținut funcția de primar în 2012. A fost o muncă importantă, numai că atunci când am ajuns în frutea acestei comune, mi-am dat seama că este foarte greu, pentru că am dat de multe greutăți. A fost greu, pentru că am fost nevoiți să ne înhămăm foarte serios la treabă. În final, am reușit să schimbăm fața comunei.

– În centrul comunei au apărut obiective, care nu existau la reînființarea comunei.

Recunosc,  asfaltarea arterei care duce în județul Iași nu-mi aparține, în schimb, în ultimul timp, am reușit să-mi schimb  viziunea, pentru că așteptam ca aceste obiective apărute în comună să fie remarcate de oameni. Dar tot ceea ce facem bun se uită repede, iar noi trebuie să ne pliem pe ceea ce trebuie făcut în așezările noastre. Cred, totuși, că anumite lucruri nu se vor uita în timp, iar, ca o glumă, o să se vadă în istoria acestor locuri când nu o să mai fiu primar. Acum unele trec neobservate.

– Ce s-a putut face în privința infrastructurii?

Lucrurile au decurs foarte greu. Totuși, am reușit să construiesc în comună câteva obiective, respectiv, asfaltarea a două sate, Ciurea și Holm, în lungime de 8 km, mai este clădirea grădiniței, care este construită din fonduri europene. A fost refăcută școala din temelii, teren de sport modern, rețelele de apă și canalizare, la care se fac ultimele probe de presiune, lucrare pe care sperăm ca în 30 de zile să o terminăm și să o dăm în funcțiune. Sunt cele mai valoroase lucrări desfășurate în comuna Pâncești.

– În procente, cât reprezintă asfaltările de pănă acum?

În privința asfaltului, ne ține pe loc tocmai drumul principal, pe care ați venit aici, la noi. Inițial, drumul a fost județean, a fost trecut la comună ca să se poată asfalta, în colaborare cu UAT Dagâța, din județul vecin. Drumul a fost realizat cu fonduri europene, dar acum arată foarte rău. De aceea, mi-am pus încrederea în Programul “Anghel Saligny”, care, după cum se vede, se naște foarte greu și nu știu ce se întâmplă. Nu știu câte moașe are, dar noi nu resimțim nimic în teritoriu și tot așteptăm. De altfel, UAT Pâncești a depus numai un singur proiect, cu scopul de a fi finanțat. Spun acest lucru, pentru că toate aceste obiective realizate până acum trebuie susținute de refacerea totală a acestui drum vital pentru noi și pentru cei din județul Iași. Este și un drum strategic în ultimă instanță.

Școala este nevoită să intenteze proces

– A existat vreo posibilitate de refacere a acestui drum?

Eu am avut câteva tentative de a colabora cu CJ Neamț, unde am avut sprijin la domnul președinte Ionel Arsene, care a fost de acord să ne ajute. După cum știți, în județul Neamț sunt refăcute 90% din drumurile județene. Noi ne-am lovit de faptul că acest drum, care a fost cândva județean, acum este comunal. Am dorit să predăm drumul la CJ, numai că ne-am lovit de opoziția comunei Dagâța-Iași, pentru că nu puteam preda  doar porțiunea noastră. Conform definiției, un drum județean trebuie să unească două obiective, în cazul nostru, drumul național Piatra Neamț-Vaslui cu județul Iași. În aceste condiții, ar trebui ca drumul să aibă același statut până la Primăria Dagăța. Or, noi avem până la jumătatea acestui drum, unde este limita dintre județele Neamț și Iași. Noi nu puteam să predăm drumul doar până acolo, iar la cei de la Iași nu am găsit înțelegere. În această situație, am făcut un proiect pe comună, pe care l-am depus pe Programul “Anghel Saligny”. Proiectul este terminat, iar în această documentație mai sunt și vreo două străzi principale în satele Tălpălăi și Patricheni. Am organizat și licitația multianuală de asfaltare, iar acum efectiv este gata totul, fiind emisă și autorizația de construcție. Pentru Pâncești este foarte greu, are venituri proprii mici. 

– Ce se întâmplă cu școala de la Holm?

Am discutat cu doamna inspector general Florentina Moise, dumneaei este depășită de această situație, pentru că acum ISJ Neamț nu are fonduri să termine lucrarea. Este un nod de legislație și chiar nu poate să facă nimic în această privință. Problema este ceva mai amplă, pentru că lucrarea începută de Ministerul Educației nu se poate preda la Consiliul Local, sub nicio formă. Am apelat la CJ Neamț, însă domnul președinte mi-a spus că dacă ar putea mi-ar da acești bani ca să terminăm totul. Problema este blocată juridic. Dacă noi am vrea să plătim mâine datoria, nu am avea legea în baza căreia să plătim. Noi, ca administrație locală, nu suntem parte din problemă. Este a Ministerului Educației Naționale, cum era pe vremuri și a Inspectoratului Școlar. Din discuția telefonică avută, chiar și doamna inspector general spunea că ar trebui deschis un proces. În prezent, este un proces al firmei contructoare, pentru că are de recuperat banii, iar datorită acestui conflict firma a intrat în faliment. Firma a dat în judecată școala ca să-și recupereze banii investiți.

– De unde au venit primii bani?

De la Ministerul Educației Naționale, care nu a mai finanțat construția acestei școli. Acum a fost dată în judecată școala, pentru că este semnatarul contractului. Afectată este școala, pentru că este posibil să se pună sechestru pe clădirile din dotare.

– În aceste condiții, școala va fi blocată total.

Exact și nimeni nu spune cine să plătească. Noi avem nevoie de o hotărâre judecătorească fermă, care să spună cine să plătească: școala, ISJ Neamț sau Ministerul Învățământului, ca să putem debloca situația. Eu nu văd clarificarea situației decât prin deschiderea unui nou proces de către școală, prin care să se stabilească ce este de făcut. Am luat legătura cu un jurist, ca să lămurim cumva problema și să înaintăm o acțiune în justiție. Școala are avizul Inspectoratului Școlar, prin care să ceară în instanță lămurirea situației. Să se facă o expertiză și să se stabilească cine este vinovat, ca să plătească acei bani și să deblocăm problema. Ați spus școala Holm…

– Ea așa apare în documente.

Corect, numai că așa cum arată acum nu pare să fie un obiectiv școlar, pentru că nu este gata.

Apă și canalizare la Tălpălăi și Patricheni

– Când va fi gata Centrul medical uman?

Acest obiectiv este gata. Clădirea a fost recepționată la terminarea lucrărilor, fiind prins și în inventarul public. Nu am făcut tam-tam, pentru că mi s-a părut oarecum impropriu. Îi vom face o prezentare amplă, atunci când va fi dat în exploatare. Dar asta însemnă, birocratic, încă vreo două luni, pentru că el va funcționa ca un centru medical, jumătate farmacie, jumătate cabinete medicale. Cabinetul medicului de familie are o lege proprie, prin care îi putem închiria spațiul direct, iar pentru celelalte trebuie să organizăm licitație de concesiune. Și aceste lucruri puse la punct vor dura o vreme. Este nevoie de hotărâri ale Consiliului Local, de anumite evaluări.

– Ce veți mai realiza în viitorii 2-3 ani la Pâncești?

Repet, cea mai mare durere a comunității este acest drum comunal de care am povestit mai înainte. Suntem trecuți pe lista sinteză la Programul “Anghel Saligny”. Să dea Dumnezeu să ne dea finanțările. Avem un constructor care are experiență în zona noastră și cu faimă bună și sperăm ca, în momentul în care vom avea banii, să rezolvăm repede situația. În acest caz, se va rezolva problema drumurilor comunale în proporție de 80%. Spun asta, pentru că în satele Ciurea și Holm avem asfalt, canalizare și apă, însă trebuie să mai facem o extindere pe satele Tălpălăi și Patricheni la apă și canalizare, extindere pe care vrem să o facem prin PNRR. Abia zilele acestea au fost aprobate normele de aplicare, însă nici acolo nu este nimic clar. Unii spun că se dau pentru aglomerări de peste 2.000 locuitori, alții că o să se dea și la cei fără 2.000 de locuitori, dar la costuri mai mici. Adevărul este că nu avem nicio imagine clară în acest moment. Pe lângă această extindere, mai avem proiecte mai mici. O parcare la terenul de sport, care va fi făcută din fonduri proprii și realizată în această vară, dar și un părculeț, pentru care nu avem bani în acest an. Mai avem câteva proiecte la Fondul de mediu, respectiv, reabilitarea termică a corpului B al Școlii Gimnaziale Pâncești, a sediului nou de primărie și altele.

– Organizați Ziua comunei?

Totul este în funcție de înțelegerea pe care o voi găsi la CJ Neamț. Consiliul Local Pâncești foarte greu își poate permite să organizeze Ziua comunei. Este prima duminică din luna septembrie, iar la CJ este acceptat domeniu ”cultural”, dar nu toată  lumea agrează acest aspect, pentru că nu toate lucrurile se rezumă doar la cultură. Pentru comunitate, ar fi foarte bine să aibă și o latură comercială, dar la județ se văd lucrurile doar din punct de vedere cultural, cu păstrarea tradițiilor și cu valori locale. Doamna Carmen Năstase a propus să desfacem această zi  în mai multe evenimente, dar întinse pe mai multe zile. La noi este foarte greu. Nu am apelat încă la CJ, pentru care voi face o interpelare. Timp de doi ani nu ne-a permis să organizăm ziua din cauza pandemiei.

Școala Gimnazială ”Vlad Dănulescu” Pâncești

Rezultate școlare în media județului

Interviu cu prof. Constantin CHELARU

– Domnule director, cum ați caracteriza rezultatele anului școlar recent încheiat la unitatea din Pâncești?

După părerea mea, activitatea este bună, după cei doi ani de pandemie. Am îmbrățișat imediat proiectul remedial cu elevii, cu finanțare de la Ministerul Educației, în care copiii au recuperat o parte din materia pierdută în timpul pandemiei. În privința învățământului online, nu au fost probleme, fiecare copil având parte de tablete. Școala le-a asigurat acces la internet, fiind distribuit pe cartele la fiecare copil. Spun asta, pentru că școala are abonamente. Dar, una este să lucrezi pe laptop și alta este să lucrezi cu elevul în față. Anul acesta avem rezultate, după părerea mea, foarte bune, ținând cont de ceea ce fusese în urmă. În aceste condiții, spun că am ridicat copii la un nivel destul de bun. Procentul de promovabilitate, la clasa a VIII-a, la evaluarea națională, este de 61%, având în vedere că matematica are 67%, iar limba română 70%. Au fost 11 copii cu note între 5 și 10, iar ceilalți între 3,72 și 4,99.

– La dvs. în școală, statul, primăria au investit?

Da.

– Rezultatele au crescut sau au rămas la un anumit nivel?

După cum se vede, rezultatele vin și funcție de materialul biologic pe care îl avem, și cu care lucrăm. Anul acesta am avut o generație bună, urmează încă doi ani buni, după care nu se știe cum va fi. Spun aceste lucruri, pentru că ne lovim de un fenomen. Noi facem o analiză încă de la clasele mici. Avem, să zicem, o generație foarte slabă și depinde și de învățătorii care au lucrat în această unitate. Educatorii sunt aceiași, însă învățătorii, nu! Nu sunt aceiași pe același post. În fiecare an vine alt învățător, cu alt stil, cu altă pedagogie. De exemplu, un copil de clasa a III-a a avut patru învățători până acum în trei ani de studiu. Este un aspect foarte grav pentru învățământul rural.

– Nu este atractivă comuna?

În acest moment avem 10 titulari ai școlii, suplinitori calificați 8, necalificați 2. După cum se observă, majoritatea sunt titularii școlii din 1990 încoace. Apoi, pentru perioada de pandemie au fost achiziționate 70 de tablete, cu bani de la Consiliul Local, pentru copiii de la gimnaziu, iar Ministerul Învățământului a venit cu 57 de tablete în completare, pentru toți elevii noștri, dotate cu internet.

Unii copii sunt folosiți la diverse munci

– Câți copii sunt prinși în sistemul educațional local?

La ora actuală avem 201 copii, din care 27 sunt la a doua șansă. Cei care au renunțat la studii au ocazia să și le completeze. Practic, dacă unul a rămas cu 4 clase, poate să urmeze celelalte clase, până la a VIII-a sau chiar a X-a.

– Ce investiții s-au făcut în școală?

În primul rând, a fost construită noua grădiniță, o construcție modernă, frumoasă, cu fonduri europene, prin GAL ”Colinele Iașiului”. Mă refer la corpul de clădire A, unde învață clasele I-IV, și care este reabilitat cu fonduri de la Ministerul Educației. Pentru corpul B avem proiect depus pentru reabilitare termică și energetică, prin Ministerul Mediului. Proiectul nu numai că este eligibil, este deja aprobat, urmând să primim finanțarea. Când ne vor chema la Ministerul Mediului vom merge cu dragă inimă. Ca dotări suplimentare, avem pentru fiecare clasă de gimnaziu video proiector și tablă magnetică. La clasele de grădiniță și I-IV avem table magnetice, pe care putem scrie cu markerul. De asemenea, au mai ajuns la școală două table inteligente, cu soft educațional și cu Windows, așa cum este monitorul de pe laptop.

– Copiii sunt atrași de calculatoare?

Foate mult. Le plac, având în vedere că acasă la ei nu au cum să lucreze pe calculatoare, pentru că treburile din gospodărie sunt mult mai importante decât un calculator. Din păcate, când copiii ajung acasă, părinții îi iau ca și cum ar fi odihniți și îi pun la muncă.

– E greu…

Și îi trimit la diverse munci. Asta este, iar când copii ajung seara acasă sunt istoviți  și abia au timp de lecții.

– Asta este viața la țară?

Asta este viaţa pe care o duc acești copii în rural, în foarte multe cazuri. Așa se întâmplă în zonele mai îndepărtate de oraș.

– Cum colaborați cu ISJ Neamț?

Colaborăm foarte bine. Am discutat de multe ori în inspectorat vis-a-vis de Școala  Pâncești, mai ales de ce se solicită investiții în această comună. Era perioada 2005-2010, perioadă în care se făceau mari investiții în școli, prin Inspectoratul Școlar. Am fost întrebat de ce solicit așa de mult? Le-am răspuns că această comună este la confluența a trei judele – Iași, Vaslui și Neamț, undeva într-un colț. Îmi spuneau ce treabă am eu cu această școală. Le-am spus că sunt acolo din 1990, iar copiii de acolo au și ei nevoie de profesori, de un spațiu unde să învețe în condiții normale și multe altele, ca și la oraș. Ne mândrim acum cu școala și poate arată mai bine ca unele de la oraș.

Școala își poate închide porțile

– Aveți încredere în copiii care vor pleca din comună la licee?

Firește că da, pentru că tocmai rezultatele lor îmi dau această încredere.

– Aveți vreun copil de excepție?

Da, îl cheamă Nicușor Alexandru Rusu, care a oținut 9,50 la limba română și 9,70 la matematică. Va merge la Liceul “Roman Vodă”. Tot la acel liceu vor mai merge încă doi, unul la clasă bilingvă, iar celălalt la clasa de științe sociale. Apoi, investiția profesorului este să ridice un copil de la nota 4 la nota 6, iar după mine, este  o investiție enormă. Pentru un copil de la nota 8 la 9, este foarte ușor și ca dascăl nu ai prea mult de lucru. Elevul are mintea desfăcută, iar tu, ca dascăl, îi provoci ascensiunea. Am mai avut un succes important la competiția pe Moldova la fotbal fete, unde am reprezentat județul Neamț cu brio. Fetele noastre au luat locul I pe județ, apoi la Vorona (Botoșani) s-au clasat pe locul doi. Locul I l-am obținut la concursul ”Cu viața mea apăr viața”. Sunt copii care s-au implicat și în alte activități decât cele de la clasă. Mai avem două fete care cântă și participă la concursuri de gen.

– Ce se întâmplă cu școala de la Holm, aflată în construcție?

Suntem în litigiu cu firma de construcții, dar și cu executorul judecătoresc al firmei respective. O să vedem ce va hotărî instanța. Am încercat să discutăm la Inspectoratul Școlar, care și-a luat mâna de pe absolut tot ceea ce a însemnat investiții în școli. Hotărârea privind construirea acestei școli a fost dată de Ministerul Educației Naționale. Problema este simplă, nu au mai fost bani, ca atare, nu s-au mai continuat lucrările. Școala a rămas datoare la constructor cu suma de 3 miliade lei vechi. Ar putea să fie preluată de Consiliul Local, dar numai după achitarea datoriei și a terminării lucărilor. Însă, datoria trebuie să o achite ministerul finanțator. Nu știu dacă la ora asta vom avea sorți de izbândă la doamna inspector general, dar măcar să pună în discuție la Ministerul Învățământului problema noastră. În caz contrar, se poate pune sechestru pe școală, pe contul ei din trezorerie. În această situație, școala își închide porțile.  

Pagini realizate de Constantin NEGRU