Dinamică, iubește oamenii, preferă mediul armonios și este pasionată de astrofizică. Așa se caracterizează Ilinca Sandu, prima din promoția de gimnaziu a Colegiului Național „Petru Rareș”, cu media 9,99. Ar fi putut să fie un copil perfect, cum și-a dorit, dar acel 9 la matematică din clasa a VI-a a fost o lecție extrem de utilă.
„Îmi propusesem într-a V-a să merg pe 10. În clasa a VI-a a fost o medie de 9 și a fost un mic șoc. Mi-am zis atunci că nu se poate, dar ulterior am văzut că se poate. Părinții n-au pus presiune pe mine, asta a fost doar dorința mea. N-am alergat după note, am vrut doar să învăț cât mai multe și am făcut tot ce a depins de mine pentru asta. Nu mi-am dorit să fiu cea mai bună, am vrut să fiu perfectă! Și când am avut media 9 am zis OK, totul e bine așa, imperfect. Va fi bine și pentru liceu, pentru că eu am mers la multe olimpiade, la multe materii, mi-a fost greu să mă canalizez pe unele anume și atunci la liceu probabil n-o să mai am multe medii de 10, n-o să mai am timp să merg la multe olimpiade și-atunci acel 9 din gimnaziu m-a pregătit, cumva”.
Portofoliul de participări la olimpiade este remarcabil, cu 7 calificări la etapele naționale: la fizică – două medalii de bronz într-a VII-a și a VIII-a, la matematică – în clasele a V-a, a VII-a și a VIII-a, la franceză – o dată și mențiune cu locul VI și la astronomie – anul acesta, urmează în august etapa națională la Suceava.
Clasele primare le-a urmat la Liceul de Arte „Victor Brauner”. Nu pentru că avea talent artistic sau înclinații pentru studiul instrumentului. Ci pentru că părinții ei au vrut ca Ilinca să mai copilărească și să crească frumos.
„Copilăria mea a însemnat alegări cu cățelul, citit, urcat în copaci. Tot ce am făcut am făcut din plăcere, nu m-am stresat cu învățatul. Am avut și multe persoane care m-au inspirat și ajutat. În primul rând tata, care e pasionat de matematică și fizică, a terminat Rareșul și e inginer electronist. Primele patru clase am învățat la Liceul de Arte Victor Brauner. N-am rămas pentru că nu prea am ureche muzicală, erau multe ore de muzică și nu mai era ăsta drumul meu. Am studiat pian pentru că am vrut să am o copilărie liniștită, am avut puține teme, iar muzica mi-a dezvoltat creierul foarte frumos”.
Singurul copil al familiei, a crescut fără Facebook sau Instagram și primul telefon l-a primit când avea 11 ani.
„Folosesc internetul pentru documentare și o platformă socială pentru socializare de pe vremea online-ului. Am stat departe de internet și asta m-a îndreptat mai mult spre cărți. Eu sunt o fire dinamică, mă înțeleg foarte bine fie cu copii mici, fie cu cei mai mari și mi-ar plăcea să lucrez și cu oameni”.
Într-a IV-a a decis împreună cu părinții să dea examenul de admitere la „Petru Rareș” nu doar fiindcă tatăl ei este rareșist, ci și pentru atmosfera de acolo.
„M-au educat pe principiul «mai degrabă codaș la oraș, decât în satul tău fruntaș» și mi-am zis că la Arte a fost totul lejer, m-am descurcat și să încerc la Rareș, să fie o provocare pentru mine, să iau și să rămân acolo. La examen n-au fost probleme, m-au pregătit părinții mei. Ulterior am fost și la Centrul de Excelență la matematică, la fizică și m-a ajutat foarte mult. În rest, n-am făcut niciodată în viața mea meditații. Am învățat de plăcere, cu seriozitate”.
Pasul spre colegiul „Petru Rareș” a fost și cel care a ajutat-o să descopere pentru ce ar munci ore în șir fără să simtă și ce-i deschide mintea.
„Astronomia este cea mai dragă sufletului meu. Îmbină matematică, fizică, astrofizică și mi se pare că necesită o oarecare sensibilitate pentru înțelegerea universului. Astronomia mă reprezintă pentru că mă face să sper, mă face să vreau mai mult, mă face să mă îndrăgostesc de acest univers minunat din nou și din nou și din nou, în fiecare seară în care îmi ridic capul către stele și în fiecare minut în care fac o problemă. Am descoperit astronomia cu ajutorul fizicii, iar acum a devenit marea mea pasiune. Aș lucra toată ziua la astronomie și sper ca pe viitor să le pot inspira această iubire și altor copii și chiar să ajung să fac cercetare în acest domeniu. Dar până atunci, voi continua să visez la stele”.
Limba franceză este altă pasiune a Ilincăi și a început s-o învețe în particular din clasa a IV-a, apoi la școală, în gimnaziu, dar a continuat și în particular. Mulți oameni i-au influențat și inspirat parcursul Ilincăi, în afară de părinți.
„Am avut parte de profesori deosebiți: domnii profesori de fizică, în special – doamna Frenți, domnul Haralamb, domnul Oniciuc, profesorul de matematică Irinel Cozma. Dar și doamna profesoară de română, Melania Iliuță, care mi-a fost și dirigintă, un om calm, corect și extrem de optimist că putem face lucrurile bine. Și mulți alți profesori care nu neapărat au predat la clasă, dar de la care am învățat. Cum și de la colegii mei am învățat”.
Pentru Ilinca, după evaluarea națională, „Petru Rareș” rămâne prima opțiune. (C. IORDACHE)
*Material apărut în paginile ziarului Mesagerul de Neamț, nr. 544, săptămâna 14 – 21 iulie.
