În peisajul județului Neamț, comuna Făurei este un caz aparte. Totul se datorează faptului că la conducerea administrației locale s-au perindat primari care nu au mai primit girul electoratului local decât un singur mandat, după care au fost înlocuiți. Iar lucrurile nu par să se schimbe prea mult, pentru că noul primar, Petrică Bujor, fost secretar al comunei, nu are nicio posibilitate, deocamdată, de a schimba prea multe în comună,  pentru simplul motiv că nu sunt bani. De la guvern teoretic ar putea veni fonduri, doar că în ultimii doi ani  nu s-a putut obține nici măcar o lețcaie, iar acum  toată lumea așteaptă și speră.

În aceste condiții, față de ceea ce și-a dorit înainte de a  ajunge primar, actualul edil nu a reușit să rezolve unele probleme la nivel local, tocmai din același motiv menționat anterior.

În prezent,  primăria a asfaltat parțial un drum în satul Budești,  dar este mult prea puțin. Pentru rezolvarea marilor probleme ale sistemului rutier comunal,  a fost depus un proiect,  pe Programul Național Anghel Saligny, în lungime de peste 5 km, care ar rezolva o mare parte  a problemelor pe drumurilor locale. Va urma un altul, dar cu bani de la bugetul local.

Cosiliul Județean Neamț  asfaltează drumul Județean Horia – Trifești – Piatra Neamț, care trece prin comună, dar și un alt drum județean DJ155, care traversează satele Budești și Făurei.

Chiar și în această situație,  comuna are nevoie de apă, canalizare și multe altele. Unele sunt realizate din fonduri locale, dar altele, care costă foarte mult, nu pot fi realizate deocamdată, dacă guvernul nu a  dat drumul la finanțări.

Interviu cu primarul Petrică BUJOR

– Domnule primar, ce noutăți investiționale sunt în comuna în acest an?

– În ceea ce privește strict comuna, prea multe nu se întâmplă, pentru că nu sunt bani. Se lucrează la drumuri, totuși,  pe trei fronturi, mă refer la tot atâtea punte de lucru.  Este vorba de asfaltarea străzii Cimitirului, din satul Budești.  Tot acolo, au mai fost efectuate anumite lucrări la cimitir, dar cu sume mici. Din păcate, comuna, prin  intermediul primăriei locale nu a desfășurat investiții mari, cu  fonduri guvernamentale sau europene, pentru că nu a fost finanțat nimic până acum, deși așteptăm de doi ani. Mai mult, îmi pare rău să spun, dar în momentul în care am ajuns primari, nu era pregătit niciun proiect din partea celor care au fost înaintea mea.  Este puțin, dar asta este situația. Spun asta, pentru că nu sunt bani.

– În privința satului Micșunești există probleme cu drumurile…

– În sat a fost pietruit drumul principal, fiind trecut și în proiectul depus pe Programul Național Anghel Saligny, în lungime de circa 5 km.  Dacă ni se va aproba acest proiect, și drumul de la Micșunești va fi asfaltat. Acum stăm și așteptăm. Iar ca mine sute și sute de primari 

din întreaga țară. Practic, am preluat tot ceea ce înseamnă administrație locală de la zero. Sunt comune care au investiții în derulare, numai că acestea  au în lucru investiții începute cu mult timp înainte. Mai mult, au fost depuse de cei din fruntea comunei diverse documentații, care acum sunt în lucru. La Făurei, anterior venirii mele ca primar, nu a existat nicio de la cei dinaintea mea. Cred că suntem singura comună din județ în această situație. 

– Totuși, am văzut că se mai fac lucrări în comună pe drumuri?

– Da, acum se lucrează pe două fronturi și mă refer la Drumul Județean 155, care trece prin satele Budești și Făurei. Acum se lucrează la refacerea unor porțiuni din covorul asfaltic, cu plombări, cu tot ceea ce se impune. Noi am spera să se toarne peste aceste reparații un covor pe toată lungimea acestui drum. Dar, povestea nu ține de noi, ci de Consiliul Județean Neamț. O altă lucrare care se desfășoară pe drumul județean Piatra Neamț – Horia – Bîtrânești (Icușești) a ajuns și la noi, doar parțial. În primul rând, au fost efectuate   lucrările dinspre Trifești până în intersecția din satul Făurei. Ceea ce s-a realizat până acum, la confluența cu comunele Tifești și Secuieni, până la Făurei, este o lucrare excelentă. Poate și constructorul care a avut de lucru la  acest segment lucrează foarte bine. În schimb, nu știu ce se întâmplă cu acest axial, paralel cu Drumul Național  care face legătura dintre cele două municipii ale județului Neamâ. Din păcate, lucrările s-au oprit în intersecția din comuna noastră și nu știm nimic despre segmentul Făurei – Hoiști  care nu a fost atins de niciun constructor până acum. Știu că termenul de dare în folosință a drumului este 2023. Este o nebuloasă privind acest segment și nu intervine nimeni. În rest, peste tot s-a lucrat. Sincer, nu înțeleg ceea ce se întâmplă.

Birocrația frânează dezvoltarea satelor

– Ce proiecte ați pregătit pentru viitor?

– Avem acel proiect de asfaltare pe Programul Național Anghel Saligny, de care am pomenit înainte. Mai avem un proiect multianual  pentru care așteptăm să ne vină avizele. Proiectul se va desfășura  cu fonduri proprii, tot în lungime de 5 km. În total, vor fi 10 km, care ar rezolva, în cea mai parte, problemele drumurilor comunale din satele noastre. Pentru acest proiect avem o sumă importantă prinsă în buget, ca să putem da drumul la treabă. În aceste zile  depunem proiectul pentru sistemul de supraveghere pe FLAG, fonduri europene nerambursabile. Am depus și așteptăm să ne vină evaluarea și să achiziționăm o nacelă, o mașină necesară pentru întreținerea  iluminatului public și pentru toaletarea vegetației înalte. După cum vedeți, avem proiecte, dar sunt la stadiul de hârtii, pentru că ele fără avize și autorizații nu au nicio valoare. Fără aceste acte  nu putem să le dăm drumul. Și chiar nu le dau drumul fără autorizație și vreau să aibă toate procedurile complete.

– Când ați plecat la drum, ca primar, ce gânduri ați avut?

– Am plecat să schimb ceva în această comună, dar deocamdată se simte doar la nivelul hârtiilor. Este foarte mare birocrația, în sensul că se cer foarte multe avize, pe toate lucrările, legislația fiind foarte stufoasă. Orice hârtie sau aviz costă. Comuna este mică, nu are resurse financiare și tot ceea ce  înseamnă cheltuieli cântăresc foarte mult în bugetul local. Asta este legislația actuală și nu avem alternativă. De exemplu, din cauza prețurilor la materialele de construcții, la proiectul privind părculețul din satul Budești am fost nevoiți să refacem tema de proiectare și să scoatem anumite lucrări, ca să se ajungă la suma alocată, pentru care a fost încheiat contractul de finanțare. Valoarea este de 540 000 lei, însă datorită prețurilor, valoarea ajunsese la peste 700.000 lei.  Proiectul este tot pe FLAG, un program de pescuit, comuna noastră beneficiind de luciu piscicol de apă. Acest program include zonele și localitățile care au lacuri, iazuri, cu fond piscicol.

– Care mai este situația proiectului de gaz metan?

– Nu s-a schimbat nimic, sunt aceleași informații. Proiectul este depus pe Programul Anghel Saligny, pentru care mai avem două avize de scos, dar intervine problema finanțării.

– Teoretic, prestatorul de servicii ar trebui să investească în infrastructura localităților rurale…

– Dacă vor să facă afaceri cu adevărat, un prestator de servicii, ca orice investitor, ar trebui să se ocupe și de investiție, pentru că el va beneficia de rodul acestei afaceri. Dar, la noi este altfel. Administrația locală trebuie să asigure fondurile, un constructor oarecare face lucrarea, ca apoi să apară un prestator de servicii și să câștige de pe urma acestei afaceri zeci de ani. Ceva nu se leagă în această problemă, dar asta este situația.  Ceilalți prestatori de servicii, indiferent de natura lor, investesc și apoi obțin și profit. Dar, asta este situația din România.

Constantin NEGRU