Actul de trădare a României din 1997. Câteva detalii extrem de importante

Au trecut deja câteva zile de la dezvăluirile conţinute de articolul Ordonanța trădării naționale. Cum ne-au obligat americanii să ne distrugem agricultura publicat de national.ro într-o simbolică zi de 13 şi nu se întâmplă nimic. Protagonist al dezvăluirilor, Adrian Chesnoiu, fostul ministru al Agriculturii descăunat cu strigături şi c-un dubios dosar penal pe coadă, prin demisie, în luna iunie,

Din debutul articolului, semnat de Claudia Marcu, aflăm direct că României i-a fost interzis între 1997 şi 2017 să achiziţioneze hrană pentru rezerva de stat peste un anumit plafon, unul cu totul neîndestulător. În plus, România s-a angajat să aplice un program de destructurare planificată a agriculturii. Este efectiv şocant să descoperi că alimentele din rezerva de stat ar fi asigurat consumul populaţiei numai pentru 3 săptămâni.

Adrian Chesnoiu (foto sus) a explicat că prima încercare (eşuată) de a repune lucrurile în ordine cel puţin în privinţa achiziţiilor de grâu i-a aparţinut lui Petre Daea, în 2018. Chesnoiu însuşi a reluat demersurile în decembrie 2021, când a cerut explicaţii şi a aflat de unde provenea interdicţia.

Ordonanţa acoperitoare

Actul normativ de referinţă al nenorocirii agriculturii şi siguranţei alimentare este Ordonanţa Guvernului nr. 13 din 7 august 1997. Avea ca obiect „ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţionala pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind Ajustarea sectorului agricol, în suma de 350 milioane dolari S.U.A. echivalent, semnată la Washington la data de 1 iulie 1997”. Pe 11 august era publicată în Monitorul Oficial nr. 190 şi avea să fie aprobată prin legea promulgată de preşedintele ţării în ianuarie 1998. Preşedinte era Emil Constantinescu, iar prim-ministru Victor Ciorbea (foto jos).

Adrian Chesnoiu nu a ezitat să considere ordonanţa drept „cel mai mare atentat la siguranţa naţională a României, din punct de vedere al agriculturii”.

E momentul unei restituiri… istorice, anume cine au contrasemnat ordonanţa:

• Mircea Ciumara – Ministru de stat, ministrul Finanţelor;
• Dinu Gavrilescu – Ministrul agriculturii şi alimentaţiei;
• Lazăr Comănescu, secretar de stat – pentru Ministru de stat, ministrul Afacerilor externe;
• Ulm Spineanu – Ministru de stat, ministrul Reformei.

Atrage atenţia „plasarea” la semnat a lui Lazăr Comănescu, diplomat cu o carieră impresionantă, personalitate recunoscută şi influentă în complexul domeniu al afacerilor externe profunde. A semnat în locul lui Adrian Severin, profesorul de azi şi marele comentator & moralist de serviciu al diplomaţiei şi conflictelor de orice fel. E acelaşi personaj care, tot în 1997, intra în istorie cu o celebră listă de spioni, înainte de a zbura din fruntea Diplomaţiei şi a face loc catastrofalului ministru Andrei Pleşu.

La rigoare, ordonanţa nu spune mare lucru. Baza trădării e în Acordul de împrumut. Şi nu este singurul Împrumut pentru Ajustare Structurală, acestea intrând în limbajul epocii ca SAL (Structural Adjustment Loans) acordate de Banca Mondială (BM). Au urmat şi împrumuturi post-ajustare. Traian Băsescu stăpâneşte foarte bine subiectul.

Fiindcă în poveste a intrat şi BM, înfiinţată în urma conferinţei de la Bretton Woods (SUA) din 1-22 iulie 1944, odată cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), e momentul unei clarificări cu certificare de la Ministerul Afacerilor Externe (vezi aici). Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) este una din cele cinci instituţii financiare internaţionale din cadrul BM. Fiecare instituţie a BM are un rol distinct în lupta împotriva sărăciei şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţia din statele în curs de dezvoltare. Termenul generic de Banca Mondială se referă în principal la BIRD şi Asociaţia Internaţională de Dezvoltare (AID), iar proiectele principale de finanţare se derulează prin BIRD.

Dovezile din Acord

Din ce urmează a se vedea, documentul semnat cu BIRD – în termeni de acurateţe pentru 280.000.000 dolari SUA şi 117.500.000 mărci germane – nu are absolut nicio legătură cu lupta împotriva sărăciei şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţie. Obligaţiile halucinante acceptate grăiesc de la sine, chit că îndeplinirea lor tragică pare diluată prin expresia „Împrumutatul (România – n.a.) a furnizat o dovadă satisfăctoare Bancii în legătură cu…”. Iată toate „obiectivele” îndeplinite, cum au fost enumerate în Anexa 3 a acordului, pe paragrafe:

Paragraful 1

• au fost eliminate toate subvenţiile pentru îngrăşăminte;
• s-a prevăzut în proiectul de buget pe anul 1998 reducerea cu cel puţin 25% în termeni nominali a subvenţiilor pentru seminţe, comparativ cu suma alocata similar din bugetul pe anul 1997;
• s-au privatizat sau, dacă nu, s-a iniţiat lichidarea (prin numirea unui lichidator) a doua societăţi de seminţe: Unisem şi Semrom (sau societăţile succesoare acestora).

Paragraful 2

• tariful ponderat al producţiei medii pentru produsele agricole nu este mai mare de 22%, aşa după cum a fost calculat în conformitate cu metodologia acceptabilă Băncii;
• nici un tarif asupra preţului de import la porcine şi produse obţinute din carne de porc, lapte şi produse lactate, precum şi păsări şi produse din carne de pasare nu depăşeşte 45%;
• nici un tarif aplicabil la preţul de import al produselor agricole, altele decât cele menţionate la punctul anterior al acestui paragraf, nu depăşeşte 40%;
• până la 30 iunie 1997 nu a fost acordată nici o reducere de natura administrativă la tarifele de import ale produselor agricole.

Paragraful 3

• s-au privatizat sau, dacă nu, s-a iniţiat lichidarea (prin numirea unui lichidator) pentru cel puţin:

(i) 20 de societăţi comerciale ANPA (Agenţia Naţionala pentru Produsele Agricole – R.A.);

(ii) 30 de societăţi Comcereal;

(iii) 1.500 dintr-o listă de 1.682 societăţi de stat şi 82 foste societăţi prestatoare de servicii agricole;

• s-au întreprins toate măsurile necesare pentru privatizarea a încă 14 societăţi Comcereal.

Paragraful 4

• rezerva de grâu a statului pentru cazuri de urgenţă va fi redusă la nu mai mult de 350.000 tone metrice, până la data de 31 august 1997, şi acest nivel nu va fi depăşit ulterior.

Paragraful 5

• cel puţin 50 dintr-o listă de 75 de foste ferme de stat au fost reorganizate în unităţi funcţionale mai mici şi au fost privatizate sau, dacă nu, s-a iniţiat lichidarea lor (prin numirea unui lichidator);
• cel puţin încă 50 dintre fostele ferme de stat care ocupă împreună o suprafaţă de cel puţin 250.000 ha, dintr-o listă acceptată de Bancă, au fost reorganizate în unităţi funcţionale mai mici, iar planurile lor de privatizare acceptabile au fost transmise pentru a fi acceptate de către Bancă.

Paragraful 6

• toate fermele de creştere a porcinelor şi păsărilor, aparţinând statului, au fost privatizate sau, dacă nu, a fost iniţiată lichidarea acestora (prin numirea unui lichidator).

Paragraful 7

• toate măsurile necesare pentru implementarea planului de reorganizare a Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei din ţara Împrumutatului au fost adoptate împreună cu o noua definire a funcţiilor exercitate de către acest minister.

Încă un detaliu, care spune multe despre etapele unei cariere politice, are potenţialul de-a lăsa publicul larg cu gura căscată. Acordul are evident şi un semnatar autorizat din partea ţării noastre, iar acesta e nimeni altul decât Mircea Geoană, pe atunci ambasador foarte extraordinar şi foarte plenipotenţiar la Washington!

Cum trăim în ţara în care trăim, condusă de cine se ştie şi controlată de cine nu se recunoaşte, iar românii sunt aşa cum sunt, nu are rost să ne facem iluzii că aceste dezvăluiri vor avea vreo finalitate. Totul a fost planificat şi s-a executat conform planurilor.

Dezvăluirile au reuşit totuşi ceva – au reuşit să completeze portretul unui ministru patriot, fiindcă „în sarcina” lui Adrian Chesnoiu reţineam până acum cumplita tulburare produsă când a abordat subiectul irigaţiilor şi a dat de pământ atât cu făcătura aia de Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), cât şi cu autorii reuniţi ai „creaţiei”. De acum înainte, orice comparaţie între acorduri similare şi PNRR devine naturală.

Faza şi mai tare despre care nu se vorbeşte, confirmată vineri după-amiază, este că Adrian Chesnoiu a apucat să urnească lucrurile din loc, în folosul ţării. În tot acest timp, unii au ca prioritate achiziţii de paturi şi saltele destinate refugiaţilor, de vaporaşe pentru intervenţii pe mare şi mai ales de seruri (poreclite vaccinuri) fără număr, fără număr. Măcar a trecut sezonul izoletelor…

Viorel COSMA