Prețurile caloriilor interne și externe cresc zilnic, astfel că speranța rămâne la sfinții patroni ai anotimpurilor și la Bunul Dumnezeu. Sânmedru are caracterul unui praznic în care erau pomeniți cei plecați dintre vii. Pomenirile, precum și rugurile aprinse cu această ocazie, alături de veghea rituală au rolul de a răsplăti eforturile strămoșilor, dar și de a primi ocrotirea divină pentru a avea o iarnă blândă și recolte bune în anul următor. În anumite zone, țăranii încă îl cinstesc pe Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de mir, ca fiind cel care a sfințit prima dată vinul folosit la Sfânta Împărtășanie.
Pe 25 octombrie, țăranii de altădată serbau Ajunul lui Sânmedru, iar pe 26 este praznicul lui Sânmedru. Praznicul lui Sânmedru, vestitorul iernii și patronul sorocelor și a păstorilor din 26 octombrie respectă ritmurile de altădată și în epoca digitalizată. Dincolo de modernismul actual caracterizat de șeminee electrice, centrale pe gaz și încălzire în pardoseală, România și, mai nou Europa, se încălzesc pe lemne. Din România! Despre soroace, numai de bine. Am fost anunțați că din ianuarie vor crește impozitele, iar facturile la încălzire vor valora mai mult decât rata la o mașină de lux.
Folosind smartphone-ul din dotare se poate căuta pe internet cum erau respectați altădată sfinții pentru a primi ajutor în aceste vremuri care sunt identice cu acelea în care s-au născut tradițiile: război, foamete, sărăcie, boli.
Ce ne mai lipsește ca să fie mai bine? Cel puțin unirea dintre țăranii aceleiași comunități de odinioară, bunul simț, hărnicia, curățenia minții și a sufletului.
Viața Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, izvorâtorul de Mir
Sf. M. Mc. Dimitrie este unul dintre cei mai importanți sfinți creștini. Este un martir creștin, sfânt militar din veacul al III-lea d.H. care a trăit în cetatea Tesalonic. A fost martirizat în anul 306 d.H. Marele Mucenic Dumitru este venerat ca fiind unul dintre cei mai mari sfinți militari, atât în Biserica Creștin Ortodoxă, cât și în Biserica Creștină Catolică de rit bizantin și cea de rit roman. În bisericile ortodoxe și catolice de rit bizantin, precum și în cea de rit roman, se sărbătorește la data de 26 octombrie. Sfântul Mare Mucenic Dimitrie este ocrotitorul orașului Tesalonic. Comunitatea creștină de aici a fost înființată de Sfântul Apostol Pavel, în timpul celei de-a doua călătorii misionare. În ziua de 26 octombrie, în Tesalonic se organizează pelerinaje și procesiuni la sfintele sale moaște.
Tradiția Sf. M. Mc. Dimitrie în lumea creștină
Încă din cele mai vechi timpuri, viața Sfântului Dimitrie era comemorată cu sărbători care durau luni de zile. Aceste sărbători erau însoțite de multe evenimente, cum ar fi celebra piață numită „Demetria”. Comercianți și oameni de afaceri din Europa, Egipt, Arabia și Libia veneau la Tesalonic să facă afaceri și să facă comerț. La festivități participau și filozofi, oameni învățați ai vremii, artiști.
Tradiții românești – Focul lui Sânmedru
Focul, ca element purificator este prezent în mai toate tradițiile religioase de pe întreaga planetă. Arderea lui Iuda era un ritual practicat la finalul Postului Paștelui în comunitățile creștine europene. O păpușă umană a lui Iuda Iscarioteanul era arsă în noaptea din Duminica Paștelui. Acest obicei se mai practică în lumea creștină din America Latină. În noaptea spre Sânmedru există obiceiul pierdut în timp de a se aprinde focuri din resturi de cânepă. În jurul focului se oferea de pomană colaci în formă de cruce și grâu fiert amestecat cu lapte sau brânză. Femeile împărțeau la lumina focului, nuci, mere, struguri, prune uscate, uneori chiar vin. „Focul lui Sânmedru“ este o tradiție de peste 2000 ani, după cum atestă unii etnologi și folcloriști români. În noapte dintre 25-26 octombrie, focurile se aprindeau pe dealuri pentru a fi observate de la distanță. Existau tot felul de jocuri: copiii sărea peste foc, crezând că vor fi sănătoși tot anul, iar tinerii care reușeau să treacă prin flăcări, credeau că se vor căsători în decursul anului. Când focul era aproape stins, fiecare participant lua câte un tăciune, care era aruncat mai apoi în livadă, pentru ca pomii să rodească și în anul ce vine. Prin unele sate, focul era făcut chiar prin livezi.
Gromovnic de SânDumitru
În noaptea dinspre Sfântul Dumitru, dacă este Lună Plină și senin, iarna va fi bună și caldă, iar dacă este nor, ploaie sau zăpadă este semn de iarnă grea. De menționat că anul acesta în noaptea dinspre 25 spre 26 octombrie este Lună Nouă, iar pe 25 octombrie are loc o eclipsă de Soare. Cam asta este prognoza din bătrâni pentru iarna ce vine. Dacă în noaptea din ajun, cerul este senin, înseamnă că iarna va fi blândă și ploioasă. În caz că este noros, plouă sau ninge, înseamnă că iarna va fi grea. La orașe exista obiceiul ca, în această zi, chiriașii să se mute de la o gazdă la alta. În credințele tradiționale, se spunea că Sâmedru închide cerul, lăsând frigul liber până la Sfântul Gheorghe. Dacă în noaptea de Sânmedru oile erau observate că se culcă grămadă, însemna că va fi iarnă grea. Iar dacă oile dormeau răsfirate, se așteaptă o iarnă blândă. Iarna grea mai era prevestită și de abundența nucilor sau a gutuilor. Era ziua în care se credea că se împerechează oile, de aceea sărbătoarea mai poartă denumirea de „Năpustirea berbecilor”, „Nunta arieților” sau „Nunta oilor”.
Superstiții de SânMedru
Dacă sărea un cărbune din sobă în cameră, în timp ce se făcea focul, era semn că în casă va intra un oaspete cu suflet întunecat și cu intenții rele. Întoarcerea cărbunilor aprinși pentru a „întări” focul avea și credința că, creșterea puterii focului determină creșterea bunăstării, a bunurilor, a sănătății pentru oameni și vite, a fertilității pământului. Când un copil acuza dureri la o ureche sau la ambele, provenite de la vreo răceală, era pus să stea cu urechea pe gura unei ulcele de pământ, în care s-a pus în prealabil atâta jar, cât să producă o căldură suportabilă. Pe acești cărbuni aprinși se aruncau, din când în când, semințe de cânepă, care pocneau. Se credea că nu este bine să se pună pe foc: inima căruței, adică partea din mijloc, care leagă între ele osiile, pentru că este pericol de boală la inimă. Când jeraticul strălucește mult în vatră și după ce s-a consumat focul, este semn că va veni vreme friguroasă. Exista credinţa că la „Sâmedru” unii morţi se pot preschimba în strigoi, moroi şi vârcolaci iar, în acest caz, intervenţia focului ca element purificator era obligatorie.
„Mesagerul de Neamț” urează sănătate, pace cu multe bucurii alături de cei dragi, tuturor celor care își serbează onomastica în ziua Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir!
