Ionel Arsene, fost președinte al Consiliului Județean Neamț, a intrat en-fanfare în clubul select al VIP-urilor, care s-au refugiat sub protecția justiției italiene, care a fost înduplecată să-i primească să-și ispășească pedeapsa în țara strămoșilor romani. Condamnat definitiv la 6 ani și 8 luni închisoare pentru corupție, Arsene are în Bari un companion pe măsură, fostul ofițer SRI Dumitru Dragomir, condamnat și el pentru trafic de influență la 3 ani și 10 luni de închisoare, cu mandatul european de arestare în analiza magistraților din Bari. Prejudiciul în cazul lui și al soției, condamnată în același dosar, este de peste 462.000 euro și au sub sechestru bunuri imobile și un bolid de lux.
La Napoli avem o altă colonie de condamnați, cu Emil Dragoș Săvulescu, pe post de deschizător de drumuri, care execută în Italia pedeapsa dată în România, de 5 ani închisoare, fiind condamnat pentru retrocedarea plajelor din Constanța. Magistrații din Napoli au respins cererea de extrădare și i-au „îndulcit” sentința, suspendându-i executarea. Prejudiciul din dosar este de doar 112 milioane euro.
Justiția din oraș a fost clemență și cu Cornel Bogdan Popa, fost director în Primăria București, care are de executat o pedeapsă 11 ani și 6 luni închisoare din dosarul lui Sorin Oprescu (mita de 25.000 euro de când era primar) și care a fost eliberat de magistrații din Napoli din iunie 2022 și care așteaptă să se judece cererea de extrădare făcută de statul român. În același dosar este și Romeo Albu, care a fost condamnat la 6 ani închisoare cu executare, și el eliberat de Curtea de Apel din Napoli, până ce se va decide dacă va fi sau nu extrădat.
Un nume cu adevărat sonor este al lui Darius Vâlcov, fost senator PSD, ministru de finanțe și primar de Slatina, condamnat la 8 ani închisoare cu executare pentru trafic de influență și spălare de bani în dosarul „tablourilor”. Prejudiciul doar în acest dosar (din cele trei pe numele său) este de circa 4,3 milioane euro și are sub sechestru 172 de obiecte de artă (mare parte tablouri) în valoare de 2,6 milioane lei, trei lingouri de aur estimate la peste 465.000 lei și pe importante sume de bani.
Poate și mai sonor este numele fostei șefe DIICOT Alina Bica, care are de executat 4 ani închisoare pentru favorizarea lui Ovidiu Tender în dosarul Rafo-Carom, cu un prejudiciu de peste 65 milioane euro. Ea are un mandat european de arestare din anul 2019.
Statul italian, care se luptă, cu mai mult sau mai puțin succes, de mai mulți ani cu mafia italiană decât ne luptăm noi cu corupția, are în legislație niște prevederi care avantajează prezumtivii infractori din alte tări: magistrații italieni pot respinge extrădarea dacă respectivul dovedește, printre altele, că plătește taxe și impozite statului italian și „atunci când mandatul european de arestare a fost emis în scopul executării unei sentințe sau a unei măsuri de securitate care privează de libertate, instanța de apel poate refuza predarea persoanei solicitate care este cetățean italian sau cetățean al unui alt stat-membru al Uniunii Europene cu reședința legală și efectivă sau cu rezidența pe teritoriul italian timp de cel puțin cinci ani”, se arată în alin.(2) al Art. 15 din Legea 10/2021. Asta pe lângă motivul cel mai des uzitat că nu există condiții de detenție pe măsura pretențiilor unor oameni obișnuiți cu un anumit standard de viață luxoasă. (V.B.)
