Optzeci și șase la sută dintre românii cu drept de vot, după numărătoarea epocii, ne-au administrat pe 20 mai 1990 un „85 cu 67 și 66” de nu ne revenim nici astăzi. Cu 85% a fost ales președinte Ion Iliescu, 67% a strâns Frontul Salvării Naționale la Senat și 66% la Camera Deputaților. Primele alegeri libere postbelice s-au ținut în Duminica Orbului, a cincea după Paște. Orbul din naștere, scrie crestinortodox.ro, a primit de la Mântuitorul Iisus Hristos nu numai lumina ochilor trupești, fapt care, fără îndoială, i-a adus o negrăită bucurie. El a fost luminat și sufletește; mintea, inima și voința lui dovedind o vedere mai înaltă decât cea fizică, în ființa lui vădindu-se, cu anticipare, darurile luminii Învierii. În România a funcționat fix pe dos.
După 33 ani, am ajuns să sărbătorim și, după caz, să comemorăm cu tărie și sentiment o sumedenie de tâmpenii, bașca invențiile otrăvite străine de neamul nostru. Primăvara râde peste câmpuri, peste plai nu doar de Întîi de Mai, veselia umplând țara cu simpozioane și seminare (i)mobilizatoare. 20 mai a dispărut din peisaj. Tinerii care au ieșit ieșit în stradă la Revoluție, cei care în genunchi își rugau părinții să nu voteze cu Frontul, accentul căzând pe generațiile bine educate și instruite ce se închideau cu cei abia trecuți de 35 de ani, au adunat niște ani în dreptul vârstei. Sunt ani în care foarte puțini dintre cei invocați au adunat direct ce meritau (fără un minim compromis, reorientare sau adaptare), pentru a nu mai vorbi despre ce meritam noi ca popor.
Ediția 2023 a Duminicii Orbului s-a potrivit de Sfinții Împărați Constantin și Elena. La Chișinău, în Piața Marii Adunări Naționale, s-a ținut o mare adunare populară intitulată „Moldova Europeană”. Textul convocării făcute de președinta Maia Sandu (vezi aici) era cunoscut din 10 aprilie. Greu de crezut că n-a ales dinadins Săptămâna Mare. Nu rețin vreo „analiză” săvârșită de către forțele reunite ale clămpănitorilor și pompoșilor flecari de serviciu la varii televizuini, cu sau fără carnet și misiune de partid ori sarcină din străfundurile statului paralel din adâncuri.
În ciuda mizei și atenției la care prim-sorosista dintre Prut și Nistru este abonată pentru orice declarație mâțăită patetic, pe te miri unde, când și sub ce generic, după scâncirea de emoție inițială s-a tras heblul. A dispărut din circuit un mesaj puternic, articulat, suplu, limpede, concentrat pe valori și aspirații naționale din care (surpriză să fie?) lipsea Unirea cu Țara Mamă. Noroc de Euronews România că n-a respectat linia moartă impusă subiectului și, pe 21 mai, a transmis manifestația în direct. A prins ceva și TVR1, până la mesajul Maiei Sandu în limba rusă. În rest, bază am avut bază în live-urile asigurate de site-uri de genul hotnews.ro sau spotmedia.ro.
În Piața Marii Adunări Naționale s-au strâns peste 75.000 de participanți, potrivit informațiilor oficiale furnizate de poliția moldoveană. Mitinguri mai degrabă corespondente, decât de susținere, s-au desfășurat în alte 33 de orașe din Europa, unde locuiesc moldoveni.
Angajamentele ce lipseau din convocare, aveau să se concretizeze în discursul Maiei Sandu, întărite fiind de rezoluția în 7 puncte adoptată de participanți:
„Noi, cetățenii Republicii Moldova, ne-am adunat la 21 mai 2023 în Piața Marii Adunări Naționale, într-un moment hotărâtor pentru soarta țării, pentru a afirma aspirația Republicii Moldova de a deveni membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, la dezvoltarea căreia dorim să ne aducem contribuția, în virtutea faptului că suntem europeni, atât istoric, geografic, cultural, cât și prin valorile de temelie.
Dreptul incontestabil de a garanta un viitor european, democratic, liber și prosper pentru Republica Moldova îi aparține poporului Republicii Moldova.
Aderarea la Uniunea Europeană este calea unică ce poate aduce pentru țara noastră stabilitate în fața provocărilor și unica șansă de dezvoltare a Republicii Moldova care va permite generațiilor următoare să-și realizeze potențialul, să acumuleze bunăstare, să modernizeze țara și să ducă o viață împlinită. În acest sens, adoptăm următoarea Rezoluție:
Noi, cetățenii Republicii Moldova, cerem clasei politice, tuturor partidelor și oamenilor politici de acum și tuturor celor care vor decide soarta țării în viitor:
- Să modifice Constituția Republicii Moldova pentru a stabili definitiv și ireversibil aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Această aspirație comună a cetățenilor trebuie îndeplinită de toți actorii politici din Republica Moldova.
- Să asigure cât mai rapid deschiderea negocierilor de aderare și să întărească instituțiile statului pentru a garanta aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
- Să asigure o transpunere rapidă a legislației europene prin implicarea specialiștilor din țările care au parcurs recent aceeași etapă de aderare, în special, din România. Să pregătească funcționarii publici, primarii, mediul academic, oamenii de afaceri pentru procesul de aderare la UE cu obiectivul de a crește capacitatea de absorbție a fondurilor europene și de a utiliza pe deplin beneficiile procesului de aderare în vederea modernizării țării.
- Să extindă contextul internațional al negocierilor pentru rezolvarea pașnică, definitivă a conflictului transnistrean și să folosească procesul de aderare la UE drept catalizator pentru creșterea bunăstării și nivelului de trai al cetățenilor moldoveni din regiunea transnistreană reintegrată.
- Să-și unească eforturile pentru a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor și a ridica nivelul de trai la standardele europene și pentru modernizarea localităților, așa încât toți cetățenii să aibă acces la servicii și utilități de calitate, la nivel european.
- Să asigure interconectarea tuturor sistemelor de infrastructură la piața europeană – electric, de transport de gaze, rutier, feroviar, de comunicații – pentru a exclude orice tip de șantaj și a asigura independența Republicii Moldova de a se dezvolta liber și fără constrângeri.
- Să condamne cu fermitate războiul ilegal și inuman început de Rusia în Ucraina care subminează stabilitatea și afectează grav întreaga regiune, inclusiv Republica Moldova, și să ia o poziție clară împotriva persoanelor care au declanșat războiul, a celor declarate criminali de război de instituțiile internaționale și a celor care susțin războiul și participă la destabilizarea situației din regiune și din țara noastră.
Având în vedere dezideratul cetățenilor Republicii Moldova de a transforma țara pe calea europeană, facem apel la instituțiile Uniunii Europene să continue sprijinul acordat țării noastre și să accepte Republica Moldova în familia europeană după îndeplinirea condițiilor de aderare. Aderarea la Uniunea Europeană este drumul ales cu fermitate de Republica Moldova”.
Stimularea emoției participanților exemplar de disciplinați i-a revenit maltezei Roberta Metsola, președinta Parlamentului European. Inserturile rostite în limba română și-au atins ținta. Tipa e pricepută, se vede că are școală politică în ea. De tânără a prestat ca secretar general al Studenților Democrați Europeni (ramura studențească a Partidului Popular European), șlefuirea ulterioară venind prin Forumul Tinerilor Europeni.
Punctul culminant l-a reprezentat angajamentul de-a adera la Uniunea Europeană până în 2030. Ar fi un răgaz suficient pentru ca Moldova să se transforme într-un stat de drept și să devină o economie funcțională de piață, nu? Pentru cine nu știe, au depus cerere de aderare, iar Consiliul European a acordat Republicii Moldova statutul de ţară candidată pe 23 iunie 2022. Să vedem însă cum închide socotelile cu Comunitatea Statelor Independente. Și cum rezolvă chestiunea Transnistriei, căci schema de aderare a Ciprului fără Ciprul de Nord e improbabil să se repete. Desigur, dacă UE va mai exista în 2030.
Operațiunea din Duminica Orbului a fost așa de bine strunită încât nu s-a suflat o vorbă despre devastatorul barometrul socio-politic efectuat de IMAS Moldova în perioada 2-19 mai. Raportul elaborat de Doru Petruți (vezi documentul integral aici) a început să circule public abia după miting. IMAS Moldova ține de IMAS România, care înseamnă Alin Teodorescu, adică fostul președinte al Consiliului Fundației Soros între 1990 și 1996 și primul președinte al Grupului pentru Dialog Social.
Pălitura între sorosiști merita disecată, fie și cu întârziere. Nu e cazul. „Corifeii” televizuinilor noastre n-au primit undă verde pentru a observa prăpastia uriașă între ce cred amărâții și chinuiții frați moldoveni de Răsărit și legendarea forțată a Maiei. Nu mai puțin de 56% spuneau că Moldova se îndreaptă „spre o situație în care domină abuzurile, cenzura, lipsa legii”. Iar dacă s-ar ține alegeri prezidențiale, în turul II câștigă Igor Dodon. Cât despre mitingul pro-european, 31% îl vedeau ca „o acțiune de PR politic pentru PAS/Maia Sandu pentru a distrage atenția oamenilor de la lipsa de rezultate pe plan intern, iar 30% ziceau pe șleau că e un lucru inutil. Natural, 57% considerau că majoritatea participanților „vor fi oameni aduși sau constrânși de PAS să participe la acest miting”.
În dreptul partidei unioniste, se reconfirmă ceea ce orice român cu mintea acasă înțelege. La întrebarea „Care ar trebui să fie orientarea de politică externă a conducerii Republicii Moldova?” numai 4% sunt pro-unire cu România. Dacă s-ar organiza un referendum pentru unire, 32% ar vota „pentru”, în timp ce 55% sunt „contra”. Interesant este că, totuși, 53% sunt în favoarea aderării la UE, iar 40% doresc Uniunea Economică Eurasiatică!
În aceste condiții, nu are de ce să mire intervenția Maiei Sandu, la o săptămână distanță, ca o dedicație pentru Ziua Românilor de Pretutindeni. A dat stingerea la Vest de Prut, spunând limpede că unirea iese din discuție. Pe cale de consecință s-a cam topit și bazaconia aia cu candidatura ei la președinția României.
Dar, de Ziua Românilor de Pretutindeni, de fapt în ajun, am avut parte de o bucurie de proporții, una cu tâlc. La Piatra-Neamț. Teatrul Tineretului ne-a administrat premiera cu Rinocerii de Eugène Ionesco. Un spectacol șocant de mare, făcut să scrie o istorie absolut deloc absurdă! E obligatoriu de văzut de corespondenții de azi ai tinerilor mai sus invocați. Poate înțeleg ceva. Altfel, în curând rinocerii care hălăduiesc deja prin politică și televizuini vor ocupa străzile și, ca supremă singurătate a singurătății, nu știm cine va mai apuca să strige cu disperare „Vreau să rămân om!”. Indiferent pe care mal al Prutului și nu neapărat în Duminica Orbului.
Viorel COSMA
